Home » Istorie » Epidemia care a decimat armata română în plin război cu bulgarii pentru Dobrogea

Epidemia care a decimat armata română în plin război cu bulgarii pentru Dobrogea

06.27.2020
Epidemia care a decimat armata română în plin război cu bulgarii pentru Dobrogea
În 27 iunie 1913, România declară razboi Bulgariei, intrând în al doilea război balcanic, alături de Grecia, Serbia, Muntenegru şi Turcia.

Cel de-al doilea război balcanic a avut loc în 1913 între Bulgaria, pe de o parte, şi în principal Grecia şi Serbia, pe cealaltă. Dar având dispute teritoriale în trecut cu România, noul război a invitat România la o intervenţie militară în Bulgaria. Totodată Imperiul Otoman s-a folosit de prilej pentru a redobândi unele teritorii pierdute. Când trupele româneşti au invadat nordul Bulgariei şi se apropiau de capitala Sofia, Bulgaria a cerut armistiţiu.

 

În 10 iulie, românii au invadat regiunea disputată Dobrogea şi ameninţau Sofia din nord. Pentru a înrăutăţi situaţia, otomanii au profitat pentru a-şi recupera fostele posesiuni din Tracia, inclusiv Adrianopol, pe care bulgarii l-au abandonat la 23 iulie, fără a trage un foc. Armatele otomană şi română nu au pierdut trupe în lupte, deşi au suferit puternic de pe urma unei epidemii de holeră.

Armistițiul și tratatele

Un armistiţiu general a fost semnat la 18 iulie, iar schimbările teritoriale au fost reglementate în tratatele de la Bucureşti şi de la Constantinopol.

Bulgaria a pierdut cea mai mare parte a teritoriilor câştigate în primul război balcanic, inclusiv sudul Dobrogei, cea mai mare parte a Macedoniei, Tracia şi coasta egeeană, cu excepţia portului Dedeagach. Serbia a devenit puterea dominantă în Balcani, iar Grecia a obţinut Salonic şi împrejurimile, plus cea mai mare parte a coastei Traciei Occidentale.

A fost doar o înţelegere temporară. Rezultatul a făcut din aliatul Rusiei, Serbia, o putere regională importantă, alarmând astfel Austro-Ungaria şi fiind astfel o cauză importantă de izbucnire, zece luni mai târziu, a Primului Război Mondial.

Descopera îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 27 iunie:

1901 – La Bucureşti, România şi Austro-Ungaria au încheiat o Convenţie cu privire la extrădarea reciprocă a infractorilor.1916 – A murit, în noaptea de 27 spre 28 iunie, pictorul Ştefan Luchian. (picturi: „Marea Neagră la Tuzla”, „Moara de la poduri”, „Anemone”, „Maci”, „Safta florăreasa”, „Un zugrav – Autoportret”) (n. 1 februarie 1868)

1926 – S-a născut Nicolae Simionescu, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de biologie şi patologie celulară. (m. 6 februarie 1995)

1954 – A intrat în funcţiune prima centrală atomoelectrică sovietică (Obninsk).

1968 – România a semnat Pactul internaţional al drepturilor economice, sociale şi culturale şi Pactul internaţional al drepturilor civile şi politice, adoptate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la data de 19 decembrie 1960.

1992 – A avut loc prima Conferinţă Naţională a Frontului Democrat al Salvării Naţionale (FDSN). În cadrul acestei Conferinţe, preşedintele României, Ion Iliescu, a acceptat propunerea FDSN de a candida pentru un nou mandat prezidenţial.

1996 – Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat cu majoritate de voturi, proiectul de Rezoluţie inclus în Raportul privind lichidarea moştenirii fostelor regimuri totalitarist-comuniste, prezentat de către deputatul roman Adrian Severin.

1996 – Emil Constantinescu şi-a anunţat oficial candidatura la preşedinţia României.

2001 – A murit actorul de film Jack Lemmon. (filme: ” Unora le place jazzul”, „Apartamentul „) (n. 8 februarie 1925)

2002 – A murit Constantin Rădulescu, paleontolog şi speolog, director al Institutului de Speologie”Emil Racoviţă”. (n. 23 februarie 1932)

2007 – Premierul britanic Tony Blair şi-a prezentat demisia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, înainte de a părăsi palatul Buckingham. Succesorul lui Blair la conducerea Guvernului britanic a fost desemnat Gordon Brown.

2008 – Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a colonelului magistrat Ion Vasilache în funcţia de procuror miliar şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

2008 – Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a procurorului Tiberiu Mihail Niţu în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie