Home » Istorie » Cum au ajuns americanii să opteze pentru monezi cu nichel. De ce o monedă de cinci cenţi are în realitate o valoare mai mare

Cum au ajuns americanii să opteze pentru monezi cu nichel. De ce o monedă de cinci cenţi are în realitate o valoare mai mare

Cum au ajuns americanii să opteze pentru monezi cu nichel. De ce o monedă de cinci cenţi are în realitate o valoare mai mare
Publicat: 21.05.2016
De-a lungul timpului, design-ul monedei a suferit mai multe schimbări.
Războiul Civil American nu a fost doar o perioadă în care mii de soldaţi şi civili şi-au pierdut vieţile, ci şi una în care situaţia monetară a Statelor Unite a fost puternic afectată de căutătorii de aur şi argint, care  retrăgeau monede din circulaţie, pentru valoarea metalului din care acestea erau confecţionate. Drept urmare, Congresul a decis introducerea bancnotelor, însă acestea s-au dovedit a fi extrem de dificil de gestionat şi, prin urmare, s-a revenit la ideea baterii de monede. De data aceasta, s-a decis ca metalul din care banii urmau să fie confecţionaţi să fie mult mai ieftin. Cea mai bună alegere pe care americanii o puteau face atunci s-a dovedit a fi nichelul. 
 
Începînd cu anul 1859, Monetăria Statelor Unite a folosit un amestec de nichel şi cupru pentru a produce monede de 1 cent. Şase ani mai târziu, Congresul a autorizat folosirea unei compoziţii similare pentru noua monedă de 3 cenţi.
 
În anul următor, Congresul a început să dezbată ideea producerii unei monede de 5 cenţi, din nichel, chiar dacă Statele Unite aveau deja o monedă cu o astfel de valoare în circulaţie.  Aceasta era cunoscută sub denumirea de ,,half-disme” şi a fost prima monedă produsă de Guvernul Federal. Se presupune că metalul folosit pentru fabricarea primelor fusese prelucrat în topitoria lui George şi Martha Washington. 
 
Monedele de 5 cenţi s-au dovedit a fi destul de dificil de gestionat, motiv pentru care, în timp, au început să dispară din circulaţie. Industriaşul american Joseph Wharton susţinea atunci că, prin utilizarea unei cantităţi mai ieftine de nichel şi cupru, noile monede ar putea fi produse pentru a avea dimensiuni mai mari decât cele de tip ,,half-dismes”. Drept urmare, Wharton a început să facă lobby printre cunoscuţii săi din Congres, pentru ca aceştia să îşi dea acordul în privinţa punerii în circulaţie a unei noi monede de 5 cenţi. 
 
Interesul omului de afaceri american în această chestiune era mai mult decât evident, deoarece el deţinea practic monopolul asupra producţiei de nichel în Statele Unite ale Americii. Datorită influenţei pe care o avea în Congresul American, el nu numai că a obţinut aprobarea privind producerea monedei de 5 cenţi, ci a primit chiar avizul ca aceasta să fie fabricată dintr-o cantitate mai mare de nichel. În 1881, datorită averii impresionante pe care reuşise să o acumuleze, Wharton şi-a donat o parte din bani pentru a înfiinţa prima şcoală de business din Statele Unite, ,,Wharton School”, în cadrul Universităţii din Pennsylvania.
 
Schimbările succesive prin care a trecut modelul monedei de 5 cenţi 
 
Iniţial, au fost propuse mai multe modele pentru moneda de 5 cenţi. Unul dintre acestea avea inclus pe faţetă bustul al lui Abraham Lincoln, însă ideea a fost respinsă deoarece putea provoca reacţii negative din partea americanilor din Sud. Designul aprobat a fost cel care includea blazonul Uniunii înconjurat de coroane de lauri, cu motto-ul ,,In God we trust”, pe avers, şi cifra 5 înconjurată de 13 stele pe revers. 
 
Timp de şapte ani, Guvernul Federal a bătut ambele modele de 5 cenţi, însă cea de tipul ,,half-disme” a fost retrasă de circulaţie în anul 1873. Un deceniu mai târziu, pe aversul monedei a apărut zeiţa Libertăţii, decizie de care au profitat îndeosebi falsificatorii,  care apreciau noul design, pentru că putea fi foarte uşor de replicat. 
 
Următoarea modificare a modelului monedei de 5 cenţi a fost făcută  în 1913. Atunci, un student pe nume James Earle Fraser a proiectat o monedă care celebra Vestul Sălbatic. În acest sens, pe avers urma să apară figura unui american nativ, iar pe revers un bizon. 
 
În anul 2004, pentru a comemora bicentenarul achiziţionării Louisianei şi al expediţiei lui Lewis şi Clark, moneda de 5 cenţi a suferit o nouă schimbare. Bizonul a rămas pe revers, însă pe avers a apărut portretul preşedintelui Thomas Jefferson. Era pentru prima dată când un lider american apare reprezentat pe o monedă în această postură şi nu din profil. 
 
Astăzi, monedele americane de 5 cenţi conţin 25% nichel şi 75% cupru. Din cauza valorii pe care o au aceste metale, preţul de producţie al unei astfel de monede este, de fapt, de 8 cenţi. Începând cu anul 2006, Guvernul American a interzis topirea monedelor de orice tip. 
 
Sursa: history.com
 
 
                                            Care este cea mai „sigură” monedă din lume? (VIDEO)
 
                                             Cine este adevăratul creator al Bitcoin
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Patru sulițe aborigene, returnate Australiei după 250 de ani
Patru sulițe aborigene, returnate Australiei după 250 de ani
Statele Unite ale Americii pregătesc un pachet de arme de 1 miliard de dolari pentru Ucraina
Statele Unite ale Americii pregătesc un pachet de arme de 1 miliard de dolari pentru Ucraina
Lupta unei femei din Peru pentru o „moarte demnă” s-a sfârșit cu o decizie istorică
Lupta unei femei din Peru pentru o „moarte demnă” s-a sfârșit cu o decizie istorică
O turistă a murit în timp ce își făcea un selfie lângă lacul din craterul unui vulcan
O turistă a murit în timp ce își făcea un selfie lângă lacul din craterul unui vulcan
Poluarea cu metan, acum mai ușor de observat ca niciodată din spațiu
Poluarea cu metan, acum mai ușor de observat ca niciodată din spațiu
Mici, dar istețe: cum influențează lumea insectele și alte nevertebrate?
Mici, dar istețe: cum influențează lumea insectele și alte nevertebrate?
Musculițele care zboară în jurul fructelor nu sunt muște de fructe. Cum să scăpăm de ele?
Musculițele care zboară în jurul fructelor nu sunt muște de fructe. Cum să scăpăm de ele?
Teama de incertitudine: când devine toxică pentru sănătatea mintală?
Teama de incertitudine: când devine toxică pentru sănătatea mintală?
Ana Blandiana, la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”: „Am învățat să citesc și am început să scriu imitând pe fiecare poet pe care-l citeam”
Ana Blandiana, la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”: „Am învățat să citesc și am început să scriu imitând ...
Test de cultură generală. De ce miros urât câinii uzi?
Test de cultură generală. De ce miros urât câinii uzi?
Sonda Juno de la NASA a surprins un lac de lavă ce ar putea înghiți orașe întregi pe unul dintre sateliții lui Jupiter
Sonda Juno de la NASA a surprins un lac de lavă ce ar putea înghiți orașe întregi pe unul dintre sateliții lui Jupiter
Coreea de Nord sfidează ONU și lansează mai multe rachete balistice
Coreea de Nord sfidează ONU și lansează mai multe rachete balistice
Bursa din New York ar putea fi prima mare bursă cu tranzacții 24/7
Bursa din New York ar putea fi prima mare bursă cu tranzacții 24/7
O statuie veche de 3.400 de ani a lui Ramses al II-lea, recuperată de autoritățile egiptene
O statuie veche de 3.400 de ani a lui Ramses al II-lea, recuperată de autoritățile egiptene
Regele Norvegiei, cel mai bătrân monarh în viață din Europa, va participa la mai puține activități publice
Regele Norvegiei, cel mai bătrân monarh în viață din Europa, va participa la mai puține activități publice
Angajații din toată lumea sunt în pericol din cauza schimbărilor climatice
Angajații din toată lumea sunt în pericol din cauza schimbărilor climatice
1 din 3 fete lipsește de la școală din cauza durerilor menstruale
1 din 3 fete lipsește de la școală din cauza durerilor menstruale
Cum vor autoritățile din Milano să protejeze liniștea locuitorilor?
Cum vor autoritățile din Milano să protejeze liniștea locuitorilor?