Home » Istorie » O schiţă realizată de Leonardo da Vinci ia prin surprindere lumea ştiinţifică. Sunt PRIMELE dovezi scrise – FOTO

O schiţă realizată de Leonardo da Vinci ia prin surprindere lumea ştiinţifică. Sunt PRIMELE dovezi scrise – FOTO

Autor: Alin Motogna 07.26.2016
Până acum, se considera că ideea prezentată de da Vinci aparţinuse unui savant francez, care a trăit la 200 de ani după omul de ştiinţă originar din Toscana.

În operele lui Leonardo da Vinci există numeroase însemnări pe care istoricii de artă nu le-au considerat importante, din varii motive. Unele dintre acestea, datate în anul 1493, au fost studiate de cercetătorul Ian Hutchings, de la Universitatea Cambridge. În cadrul cercetării pe care a demarat-o, specialistul a realizat o descoperire deosebit de importantă: textele analizate conţineau primele dovezi scrise care fac referire la existenţa legilor frecării. 

Deşi era cunoscut faptul că da Vinci a realizat primul studiu sistematic asupra forţei de frecare, cercetătorii nu şi-au putut da seama cum şi când a venit cu aceste idei celebrul savant italian. Recent, Ian Hutchings a reuşit să structureze o cronologie detaliată a fenomenului analizat de omul de ştiinţă toscan, aflând că ideea principală în jurul căreia gravitează întreaga operă ştiinţifică a fost pentru prima dată pusă pe hârtie în anul 1493. 

Pagina care i-a atras atenţia lui Hutchings a devenit cunoscută lumii ştiinţifice la începutul secolului XX, din cauza imaginii unei femei redate în partea superioară a documentului. Lângă schiţă era redată o frază din scrierile lui Francesco Petrarca: ,,,cosa bella mortal passa e non dura”, care, în traducere, ar însemna ,,ce este frumos trece şi nu durează”. 

Schiţa lui da Vinci analizată recent (Foto:gizmag.com/V&A Museum, Londra)

Deşi, în anii 1920, specialiştii susţineau că pagina nu conţinea texte ,,relevante”, Hutchings s-a gândit că documentul merită, totuşi, reluat în considerare.

În timpul studiului său, cercetătorul britanic a descoperit sub schiţa care reda chipul de femeie note în care erau prezentate figuri geometrice sub forma unor blocuri trase de o greutate atârnată de un scripete. Oamenii de ştiinţă spun că această reprezentare le este prezentată şi astăzi elevilor pentru a le demonstra cum acţionează legile frecării. 

,,El ştia că forţa de frecare care acţionează între două suprafeţe glisante este proporţională cu masa obiectelor care exercită forţă asupra suprafeţelor, iar acea forţă este idependentă de zona de contact dintre cele două suprafeţe. Acestea sunt legile frecării, despre care ştim astăzi că au fost enunţate pentru prima dată de cercetătorul francez Guillaume Amontons, la 200 de ani după Leonardo da Vinci”, susţine cercetătorul britanic. 

În timp ce studia schiţa lui da Vinci, Hutchings a putut demonstra cum şi-a folosit savantul italian cunoştinţele despre forţa de frecare pentru a proiecta invenţiile care l-au făcut celebru. În acest sens, s-a constatat că Leonardo cunoştea utilitatea şi eficienţa frecării, aplicând conceptul în modul de concepere şi utilizare a roţilor, osiilor şi scripeţilor, componente esenţiale ale maşinăriilor realizate de cunoscutul om de ştiinţă toscan. 

Sursa: sciencealert.com

Vă mai recomandăm şi: Mona Lisa, autoportretul lui da Vinci?

                                             Amprenta lui Da Vinci

                                             Originile lui Leonardo da Vinci sunt încă învaluite în mister

 

Iți recomandăm
Cele mai noi articole
Disidentul chinez Xu Zhangrun, critic vehement al președintelui, a fost eliberat din detenţie
Disidentul chinez Xu Zhangrun, critic vehement al președintelui, a fost eliberat din detenţie
Teoria conspirației. Prin unele teste COVID sunt implantate cipuri în oameni
Teoria conspirației. Prin unele teste COVID sunt implantate cipuri în oameni
Zeci de mii de turiști au ajuns pe plajele sălbatice din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
Zeci de mii de turiști au ajuns pe plajele sălbatice din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
Când se vor afişa rezultatele complete de la Evaluarea Naţională (Capacitate) 2020. Edu.ro anunţă notele pe judeţe
Când se vor afişa rezultatele complete de la Evaluarea Naţională (Capacitate) 2020. Edu.ro anunţă notele pe judeţe
Descoperire sinistră făcută de salvamontiști pe Vârful Ţarcu, la 2.190 metri
Descoperire sinistră făcută de salvamontiști pe Vârful Ţarcu, la 2.190 metri
Un studiu arată că poluarea aerului facilitează infectarea cu noul coronavirus şi amplifică simptomele
Un studiu arată că poluarea aerului facilitează infectarea cu noul coronavirus şi amplifică simptomele
Capre negre și iezi zburdalnici fac spectacol în Munții Rodnei
Capre negre și iezi zburdalnici fac spectacol în Munții Rodnei
Elon Musk l-a depășit pe Warren Buffett în topul celor mai bogați oameni din lume. Pe ce loc se află în clasament
Elon Musk l-a depășit pe Warren Buffett în topul celor mai bogați oameni din lume. Pe ce loc se află în clasament
Vaccinul împotriva tuberculozei poate limita decesele COVID-19
Vaccinul împotriva tuberculozei poate limita decesele COVID-19
Legenda exploratorului Cristofor Columb. Cum a luat amploare înainte să atragă critici dure
Legenda exploratorului Cristofor Columb. Cum a luat amploare înainte să atragă critici dure
40% dintre persoanele care suferă de COVID-19 nu prezintă simptome
40% dintre persoanele care suferă de COVID-19 nu prezintă simptome
Inovații în lumea jocurilor de casino online
Inovații în lumea jocurilor de casino online
5 lucruri mai puțin știute despre Universitatea Sorbona, una dintre cele mai vechi școli din lume
5 lucruri mai puțin știute despre Universitatea Sorbona, una dintre cele mai vechi școli din lume
Șanse mici ca școala să înceapă normal la toamnă. Care ar fi unul dintre scenarii
Șanse mici ca școala să înceapă normal la toamnă. Care ar fi unul dintre scenarii
40.000 de oameni au pornit o revoluţie care a schimbat cu totul soarta unui mare stat european
40.000 de oameni au pornit o revoluţie care a schimbat cu totul soarta unui mare stat european
Acțiunea „Retrovirus”. Ce s-a întâmplat cu peste 211 tone de deșeuri medicale periculoase
Acțiunea „Retrovirus”. Ce s-a întâmplat cu peste 211 tone de deșeuri medicale periculoase
COVID-19 ar putea cauza și inflamarea letală a creierului. Ce a descoperit un nou studiu
COVID-19 ar putea cauza și inflamarea letală a creierului. Ce a descoperit un nou studiu
Cum modifică numărul de cazuri de COVID-19 tipurile de beneficii acordate angajaților în România
Cum modifică numărul de cazuri de COVID-19 tipurile de beneficii acordate angajaților în România