Prima pagină Istorie

Hans Asperger, cunoscut după sindromul ce-i poartă numele, ar fi colaborat cu naziştii în cadrul programului de eutanasiere a copiilor. ''A fost răsplătit pentru loialitatea sa''

Oana Bujor Ana Obretin 04.20.2018 | ● Vizualizări: 1399
Captura youtube: https://www.youtube.com/watch?v=q3g57Q_JJa4     + zoom
Galerie foto (2)

Pediatrul austriac Hans Asperger după care este denumit şi sindromul Asperger ar fi ''cooperat activ'' cu programul de eutanasiere demarat de nazişiti

''Asperger a reuşit să se acomodeze cu regimul nazist şi a fost răsplătit pentru afilierea şi loialitatea sa,'' a declarat Herwig Czech, istoric din cadrul Universităţii din Viena. 

Conform AFP, Asperger ''a legitimat politicile de igienă a rasei, inclusiv sterilizarea forţată'', de asemenea ar fi colaborat cu programul nazist de eutanasiere a copiilor. Czech susţine că a consultat diferite publicaţii şi documente de arhivă, inclusiv fişele persoanele ale doctorului şi ale pacienţilor. El susţine că, într-un document al naziştilor din 1940, Asperger a declarat că ''este confortabil cu ideile naziştilor privind rasa şi legile sterilizării''.

În prelegerile publice, Asperger şi-a afirmat credinţa în medicina nazistă. Din 1938, când Austria a fost anexată celui de-Al Treilea Reich îşi semna rapoartele de diagnostic cu ''Heil Hitler.'' Conform lui Czech, Asperger a recomandat transferarea a două fete, una de doi şi alta de cinci, către Institutul Am Spiegelgrund al spitalului de psihiatrie Steinhof din Viena. Aproximativ 800 de copii ce erau ''impuri'' din punct de vedere rasial au fost ucişi prin otrăvire sau alte metode în acel institut, între anii 1940 - 1945. Cele două fete au fost printre copiii ce au murit, în mod oficial, de pneumonie. 



De asemenea, Asperger a fost membru al comitetului ce a decis soarta a 200 de pacienţi printre care şi copii. Sindromul Asperger este o formă de autism asociată persoanelor cu un coeficient de inteligenţă peste medie.

Nu există dovezi că Asperger ar fi ales special pentru eutanasiere anumiţi pacienţi

Într-un comunicat comun, editorii publicaţiei Molecular Autism - Simon Baron-Cohen, Ami Klin, Steve Silberman şi Joseph Buxbaum - au salutat "munca meticuloasă" a lui Czech, care a făcut lumină după decade de scepticism privind afirmaţiile lui Asperger potrivit cărora a fost foarte grijuliu cu pacienţii săi, potrivit The Guardian, citat de Mediafax.
 
Editorii au mai spus că, în momentul în care s-a stabilit folosirea expresiei "sindromul Asperger", la Londra, în 1981, nu se cunoştea nivelul atât de ridicat de asociere dintre medic şi programul de sterilizări şi eutanasieri conceput de nazişti.
 
Nu există dovezi că Asperger ar fi ales special pentru eutanasiere anumiţi pacienţi cu caracteristici psihologice distincte, pe care el îi numea "psihopaţi autişti", un diagnostic pentru care a devenit celebru, a spus Czech. Dar diagnosticul pus de Asperger s-a dovedit a fi o lovitură pentru mulţi dintre pacienţii săi, chiar şi mulţi ani după căderea regimului nazist.
 
Credit foto: Wikimedia Commons
 
Asperger a continuat să lucreze ca medic încă trei decenii după încheierea războiului.
 
Totodată, nu există dovezi care să sprijine afirmaţiile privind atitudinea binevoitoare faţă de pacienţii săi, atât de promovată de Asperger, dar şi de colegi de breaslă.
 
Czech i-a criticat şi pe specialiştii care au scris despre Asperger şi au contribuit la crearea ideii false că acesta "şi-a apărat pacienţii de regimul nazist, asumându-şi riscuri personale".
 
Potrivit documentelor studiate, Asperger era de părere că mulţi dintre copiii abuzaţi sexual sunt responsabili de aceste abuzuri. Totodată, unele rapoarte de diagnostic erau concepute având la bază stereotipuri antisemite.
 
Istoricul mai spune că îşi dă seama că aceste descoperiri pot fi greu de digerat de persoanele suferind de autism şi familiile acestora, dar era obligat să le facă publice.
 
Acesta a adăugat că, în acelaşi timp, nu există dovezi că studiile lui Asperger privind autismul ar fi fost influenţate de rolul său problematic din timpul nazismului şi nu ar fi util ca termenul "sindromul Asperger" să fie eliminat din dicţionarele medicale.
 
Sindromul Asperger este o tulburare de neurodezvoltare care are efecte asupra comportamentului, la nivel de limbă, comunicare şi interacţiune socială. Este considerat una dintre tulburările mai uşoare din spectrul autismului. Persoanele diagnosticate cu sindrom Asperger au, de obicei, o inteligenţă peste medie, însă le este foarte dificil să interacţioneze social. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: