Prima pagină Istorie

Afacerea Berna. Cum a ocupat sculptorul Oliviu Beldeanu sediul Legaţiei române din Elveţia, în 1955 - 100 de ani in 100 de momente

Mihaela Stoica 06.02.2018 | ● Vizualizări: 1482

La 16 februarie 1955, se încheie incidentul de la Berna, un atac plănuit de sculptorul Oliviu Beldeanu, eveniment cunoscut ulterior ca „Afacerea Berna”.

Născut la Dej, în 16 februarie 1924, într-o familie de ardeleni înstăriţi - părinţii aveau un cinematograf şi un restaurant, Oliviu Beldeanu a crescut într-un mediu în care i s-a insuflat spiritul naţionalist. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, soţii Oliver şi Maria Beldeanu s-au refugiat la Bucureşti împreună cu copiii.
 
Venirea comuniştilor a însemnat pentru familia Beldeanu confiscarea averii, dar şi arestarea părinţilor pentru propagandă în favoarea Partidului Naţional Ţărănesc.
 
A făcut spionaj pentru iugoslavi
 
Student al Facultăţii de Arte Frumoase, tânărul Oliviu Beldeanu este arestat şi el în 1945 de către autorităţile comuniste pe motiv că a fost membru al organizaţiei de tineret Frunză Verde, organizaţie asociată de comunişti cu mişcarea fascistă Garda de Fier. După câţiva ani de prigoană, dar şi rezistenţă armată în Piatra Craiului, Oliviu Beldeanu a reuşit să plece din România, în 1 ianuarie 1949, în Iugoslavia, unde a stat în mai multe lagăre, dar a efectuat şi misiuni pentru UDBA, serviciul secret iugoslav.
 
În Iugoslavia i-a cunoscut pe Ioan Chirilă şi Dumitru Ochiu, viitorii membri ai „grupului Beldeanu”. Ulterior a trecut în Italia pentru o misiune de spionaj, dar nu s-a mai întors în Iugoslavia. A muncit ca hamal la Trieste si apoi corespondent de presa al agentiei Foreign News Service.
 
Începând cu 1953, Oliviu Beldeanu a fost preocupat de organizarea unei acţiuni în forţă. În acest scop şi-a pregătit o echipă, din care făceau parte cinci membri, împreună cu el: Oliviu Beldeanu, Ioan Chirilă, Stan Codrescu, Dumitru Ochiu şi Teodor Ciochină. Mai întâi a intenţionat să ocupe un vas românesc care urma să ancoreze în portul Triest. Ulterior a vrut să captureze un vas bulgăresc, tot din portul menţionat anterior. Niciunul dintre planuri nu a avut succes.
 
Marea lovitură o va da, însă, la Berna, în Elveţia. Între 14-15 februarie 1955 cei cinci membri ai „grupului Beldeanu”, refugiaţi români, au ocupat Legaţia Republicii Populare Române, cerând eliberarea deţinuţilor politici din România. În timpul acţiunii a murit şoferul reprezentanţei diplomatice, Aurel Şeţu, despre care membrii grupului au susţinut că era securist, cu numele real Petrescu. 
 
După intervenţia poliţiei elveţiene sunt arestaţi 4 dintre rezistenţii români, Teodor Ciochină a reuşit să scape. Membrii „grupului Beldeanu” au predat elveţienilor o serie de documente pe care le luaseră din interiorul Legaţiei. 
 
Cei patru au fost judecaţi într-un proces public destul de mediatizat în Elveţia, primind condamnări între un an şi patru ani de închisoare.
 
După eliberare, Beldeanu s-a stabilit în Germania de Vest. Autorităţile comuniste au considerat că Oliviu Beldeanu a scăpat prea uşor, astfel Securitatea a pus la cale un plan prin care l-au răpit şi adus în România. Pentru atacul împotriva Legaţiei române de la Berna este rejudecat şi condamnat la moarte de Tribunalul Militar al R.II.M. A fost executat pentru „înaltă trădare” la 18 februarie 1960, la Jilava. Avea numai 36 de ani.
 
Cele mai importante, sugestive, tragice sau fericite momente. Toate sunt cuprinse de agenţia MEDIAFAX în Campania "100 de ani în 100 de momente", care vă oferă câte un eveniment al fiecărui an din ultimul centenar.



 

 

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI