Prima pagină Istorie

Vila Dr. Nicolae Minovici, redeschisă în totalitate după lucrări de restaurare

Razvan Tupa 10.17.2018 | ● Vizualizări: 346

Vila Dr. Nicolae Minovici este redeschisă după lucrări de restaurare prin vernisajul expoziţiei "Vila Dr. Nicolae Minovici: Restitutio II", care va avea loc pe 23 octombrie, de la ora 19.00, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Muzeul Municipiului Bucureşti.

Evenimentul va include lansarea "Minovici - O Sută de Ani de Pionierat (1850-1950)", un volum colectiv editat de Adrian Majuru, precum şi deschiderea expoziţiei tematice "Cercetarea antropologică cu instrumentele artei", realizată în parteneriat cu Institutul de Antropologie "Francisc Rainer". Va fi lansat, de asemenea, cu această ocazie un album filatelic cu titlul "Nicolae Minovici, pionier al medicinei sociale - 150 de ani de la naştere", un produs unic dedicat lui Nicolae Minovici şi familiei sale.

Galerie foto

vezi galeria 30 foto



Cu ocazia vernisajului, casa doctorului Nicolae Minovici îşi redeschide colecţiile şi reia legăturile cu instituţiile care sunt asociate cu personalitatea fostului proprietar al clădirii, Institutul Naţional de Medicină Legală "Dr. Mina Minovici", Institutul de Antropologie "Francisc Iosif Rainer" de la Academia Română.

Fraţii Mina şi Nicolae Minovici au fost ctitori şi directori ai Institutului Naţional de Medicină Legală, prima instituţie de profil proiectată (1892) la standardele cunoscute în prezent în întreaga lume. La peste o sută de ani distanţă de la prima ei inaugurare, în anul 1906, vila Dr. Nicolae Minovici este deschisă după o serie de lucrări de consolidare, reabilitare şi restaurare.

În cursul anului 2017, a fost deschisă o parte din expoziţia permanentă a muzeului, care a cuprins capela, dormitorul, sufrageria, holul de acces de la etaj şi odaia pentru musafiri de la parter, iar în 2018, începând cu data vernisajului, vizitatorii vor vedea restaurată întreaga "Vilă cu Clopoţei". Salonul şi camera miresei de la etaj, precum şi odaia săsească şi românească de la parter au fost refăcute conform fotografiilor pe care Nicolae Minovici le-a comandat în 1935. Cele mai multe obiecte de patrimoniu au fost restaurate pentru a fi expuse publicului exact în acelaşi proiect gândit de donatorul lor în urmă cu mai bine de o sută de ani, arată reprezentanţii muzeului.

Expoziţia tematică "Cercetarea antropologică cu instrumentele artei" reuneşte o selecţie de desene şi acuarele realizate de cinci artişti, Angela şi Traian Brădean, Marius Cilievici, Aurel Nedel şi Ion Sălişteanu. Grupul celor cinci a fost integrat echipelor de cercetare antropologică a câtorva sate de pe valea Bistriţei (1956 - 1958) aflate în perimetrul unor viitoare lacuri de acumulare şi a căror populaţie urma să fie strămutată, precum şi a populaţiei din comuna Drăguş, judeţul Sibiu (1964). Documentaţia ştiinţifică realizată cu ocazia respectivelor proiecte rămâne relevantă, inclusiv în planul imagistic al fotografiilor antropologice.

Volumul "Minovici, o sută de ani de pionierat (1850 - 1950)", editat de Adrian Majuru, apărut la editura Muzeului Municipiului Bucureşti, oferă o privire de ansamblu asupra activităţilor medicale, sociale şi culturale ale familiei Minovici. Cu trei reprezentanţi de seamă în medicina românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea - Mina, Nicolae şi Ştefan - numele Minovicilor este legat, în mod special, de înfiinţarea unor instituţii medicale şi dezvoltarea unor sisteme sanitare care au contribuit la ridicarea nivelului sănătăţii populaţiei bucureştene.

"Vila Dr. Nicolae Minovici a fost numită de acesta «vila neodihnei» pentru că întotdeauna venea aici pentru a lucra la proiectele sale. Nicolae Minovici nu a locuit aici niciodată. Reşedinţa sa se afla la Societatea «Salvarea» aflată în zona actualului Parc Izvor, Societate pe care a condus-o de la înfiinţarea ei, în anul 1906, până în ultimul an al vieţii sale, 1941. «Vila neodihnei» a fost proiectată pentru a avea un rol de reprezentare. La începutul secolului al XX-lea, Mina şi Nicolae Minovici se aflau în relaţii de colaborare instituţională, dar şi personală, cu lumea medicală europeană, iar vizitele erau constante. Pentru a completa o imagine despre România, o ţară care se moderniza cu paşi repezi după 1860, dar care reprezenta încă un spaţiu exotic şi puţin cunoscut pentru mulţi dintre partenerii culturali şi stiinţifici din Europa, Nicolae Minovici s-a hotărât să se dedice unui proiect, care să arate în mic, în detaliu, autenticitatea ţării sale. Şi acest proiect a fost muzeul de artă naţională găzduit într-una dintre primele clădiri ridicate în Bucureşti, în stil neo-românesc, de către arhitectul Cristofi Cerchez. După 1906, toţi colaboratorii externi ai lumii medicale româneşti au fost aduşi în vizită la «vila neodihnei» pentru a cunoaşte o parte din cultura României.

Pasiunea profesorului Nicolae Minovici pentru arta poporului nostru, servită de cunoaştere, de înţelegere şi de gust, s-a concretizat în construcţia Vilei cu clopoţei de la Şosea, intrată, de multe decenii, nu numai în peisajul, dar şi în legenda artistică a Capitalei noastre", spune Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului Bucureşti, în prezentarea expoziţiei.

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI