Motivul pentru care mormântul filosofului francez Michel de Montaigne va fi redeschis

Anunţul a fost făcut de primăria oraşului Bordeaux.

• România și pierderea Dobrogei. Ionel Brătianu: „Soarta Dobrogei nu depinde de stipulațiile păcii de la Bucureşti”
• 165 de ani de la începerea construcţiei Canalului Suez. A scurtat drumul navigatorilor către Europa la…

„Pentru a elimina dubiile, o misiune arheologică este programată în perioada 18 – 22 noiembrie, la mormântul lui Michel de Montaigne, în subsolul Muzeului Aquitaine din Bordeaux”, potrivit comunicatului primăriei, citat de Mediafax.

Cercetările sunt supervizate de un comitet ştiinţific pluridisciplinar, inclusiv un antropolog şi un paleogenetician.

Filosoful a fost magistrat de rang înalt în Bordeaux, între 1581 şi 1585. După moartea lui Montaigne, corpul său a fost depus într-o capelă din mănăstirea Feuillants. În 1802, în locul mânăstirii a fost înfiinţat Liceul Regal, iar sicriul a rămas în capelă până în 1871. În urma unui incendiu care a distrus clădirea, rămăşiţele pământeşti ale filosofului au fost mutate mai întâi la cimitirul Chartreuse din Bordeaux, apoi, în 1886, se credea că au ajuns la Facultatea de Litere şi Ştiinţe, într-un mormânt instalat în holul instituţiei, dar considerat un cenotaf. Mult timp, nimeni nu a verificat dacă osemintele lui Montaigne se află de fapt acolo.

La sfârşitul anului trecut, rămăşiţe umane au fost descoperite în subsolul Muzeului Aquitaine din Bordeaux, Franţa, iar specialiştii au fost de părere că acestea sunt ale filosofului francez Michel de Montaigne.

În muzeu a fost identificată o construcţie de mici dimensiuni care nu trezise interesul nimănui în ultimul secol, iar actualul director al instituţíei, Laurent Védrine, a hotărât să investigheze.

Prin două orificii din perete a fost introdusă o sondă video, care a arătat că în spatele zidăriei se găsea un sicriu de lemn ce conţinea oseminte umane, iar pe o placă de aramă era inscripţionat numele Michel de Montaigne.

Atunci s-a luat decizia ca descoperirea să fie urmată de o expertiză ADN, printr-o comparaţie a materialului genetic colectat din mormânt cu cel obţinut de la urmaşii filosofului.