Home » Maratonul misterelor » Artefactul londonez – un mister de dincolo de timp

Artefactul londonez – un mister de dincolo de timp

Publicat: 05.11.2008
Orice teorie emisa de antropologii moderni spune ca omul, Homo Sapiens, a aparut in Africa, nu mai devreme de acum 200.000 de ani, si asta in timp ce fosilele hominide cu cea mai mare vechime dateaza de acum 6 milioane de ani. Din cand in cand, insa, arheologii aduc la lumina artefacte care sugereaza un cu totul alt parcurs al evenimentelor istorice si preistorice pe Terra. In lipsa oricarei explicatii logice, ele sunt catalogate drept mistere ale lumii – un cerc select al obiectelor si intamplarilor care, pur si simplu, refuza sa se incadreze in canoanele obisnuite ale stiintei.

Orice teorie emisa de antropologii moderni spune ca omul, Homo Sapiens, a aparut in Africa, nu mai devreme de acum 200.000 de ani, si asta in timp ce fosilele hominide cu cea mai mare vechime dateaza de acum 6 milioane de ani. Din cand in cand, insa, arheologii aduc la lumina artefacte care sugereaza un cu totul alt parcurs al evenimentelor istorice si preistorice pe Terra. In lipsa oricarei explicatii logice, ele sunt catalogate drept mistere ale lumii – un cerc select al obiectelor si intamplarilor care, pur si simplu, refuza sa se incadreze in canoanele obisnuite ale stiintei.

Poate cel mai neinteles si mai misterios artefact descoperit vreodata este un simplu, la prima vedere, ciocan de fier, scos la lumina la inceputul secolului XX intr-o mina din apropierea Londrei.

Povestea „artefactului londez”, asa cum a fost denumit, incepe in iunie 1934, atunci cand Max Hahn, un miner din Kimball County, observa un ciudat obiect de lemn ce parea prelucrat artificial, rasarind dintr-unul dintre peretii minei de lignit in care lucra. Si mai ciudat era faptul ca lemnul slefuit era incrustat intr-o roca, lucru cel putin neobisnuit daca ne gandim ca rocile din mine au o vechime chiar si de sute de milioane de ani. Curios, Hahn disloca si transporta acasa intreaga roca, acolo unde, alaturi de membrii familiei, incearca sa o sparga folosind un ciocan si o dalta. Spre marea uimire a tuturor celor prezenti, din spartura iesea la iveala un obiect asemenator unui ciocan de fier, lung de aproape 15 centimetri, obiect ce nu prezenta, in mod ciudat, decat slabe urme de corodare datorate trecerii timpului. El va ramane la loc de cinste in sufrageria familie Hahn pentru aproape cinci decenii, doar povestile spuse de batranul Max in compania colegilor de pahar facand ca zvonul sa ajunga la urechile unui specialist.

Familia Hahn se hotaraste sa vanda misteriosul artefact omului de stiinta Carl E. Baugh, de abia in 1983, acesta fiind si primul cercetator care va efectua teste asupra obiectului. Rezultatul analizelor se va dovedi, insa, unul socant. Roca formata in jurul ciocanului data din perioada geologica numita Ordovician, acum circa 500 de milioane de ani, lucru dovedit si de sedimentele depuse pe aceasta. De altfel, zona in care fusese descoperit obiectul era recunoscuta arheologilor pentru abundenta fosilelor de scoici si alte vietati marine din Devonian-Ordovician. Chiar daca cercetari ulterioare au blamat teoria lui Baugh, sustinand ca roca dateaza din Silurian (acum 300 de milioane de ani) sau chiar din Cretacic (in urma cu „doar” 135 de milioane de ani), nimeni nu putea explica prezenta enigmaticul ciocan de fier. Luand si cea mai recenta data a aparitiei rocii, tot ar fi trebuit sa treaca peste 130 de milioane de ani pana la aparitia primilor hominizi. Cat despre prelucrarea metalelor in acea perioada, nici nu putea fi vorba.

Intrigati, oamenii de stiinta, printre care si geologul american Joe Cole, au incercat sa ofere o explicatie plauzibila misterioasei prezente a ciocanului intr-o roca veche de sute de milioane de ani. Astfel, Cole declara in 1985: „Roca este reala si poate parea impresionanta pentru cineva neobisnuit cu procesele geologice. Cum ar putea un obiect „modern” sa ajunga intr-o formatiune din Ordovician? Raspunsul este simplu. Roca nu este din Ordovician. Mineralele se pot dizolva pentru a se intari din nou in jurul unui intrus asa cum este artefactul londonez”. Acelasi Cole argumenta ca forma obiectului era asemanatoare cu cea a ciocanelor folosite de minerii americani in secolul al XIX-lea. Cel mai probabil, concluziona geologul, cineva a pierdut ciocanul in mina londoneza, acolo unde natura si-a urmat cursul."

Testele cu Carbon14, realizate ulterior, s-au dovedit neconcludente, atata vreme cat lemnul ciocanului se transformase in carbune, iar carbonul prezent in obiect era insuficient pentru a putea fi analizat – caracteristica intalnita, in special, la artefactele cu o vechime mai mare de 50.000 de ani.

Pe de alta parte, un argument adus de contestatarii lui Joe Cole, era cel al prezentei unei scoici datand din Ordovician in roca incrustata in jurul ciocanului preistoric. Pur si simplu, aceasta nu ar fi trebuit sa se afle acolo si, mai mult, intarea credinta ca obiectul data inca dinainte de aparitia primilor dinozauri. Daca sedimentele s-ar fi depus recent in jurul ciocanului, sustin scepticii, fosilele ar fi trebuit sa poarte urma unei eroziuni, un astfel de semn lipsind, insa, cu desavarsire in roca analizata.

Si cu toate acestea, ipoteza prezentei unor oameni in urma cu 500 de milioane de ani, ba care sa cunoasca si tainele prelucrarii fierului, parea cel putin hilara pentru oamenii de stiinta consacrati. Astfel, teoria lui Cole parea singura in masura sa explice prezenta artefactului in roca preistorica. Nu mai era nevoie decat de o analiza a fierului pentru a demonstra ca acesta dateaza, cel mai tarziu, din secolul XIX.

Avea sa fie, insa, o adevarata lovitura de teatru. Analiza metalului, efectuata la Laboratoarele Batelle din Columbus, Ohio, a aratat o compozitie unica, cu o concentratie de 96,6% fier, 2,6% clorina si 0,74% sulf, combinatie imposibil de realizat in zilele noastre, chiar si cu ajutorul tehnologiei moderne. Mai mult, tomografia realizata cu raze X, in 1992, nu a reusit sa evidentieze nici o iregularitate in compozitia ciocanului de fier, care sa demonstreze interventia omului modern in fabricarea sa.

Avem in fata un obiect realizat inaintea aparitiei primilor dinozauri, asa cum s-au grabit sa afirme Carl E. Baugh si sustinatorii sai? Toate dovezile arata ca da. Atunci, cine ar fi putut crea un asemenea artefact? La urma urmei, oamenii nu au deslusit tainele prelucrarii metalului decat in urma cu circa 6000 de ani, in Sumer si, mai tarziu, in Egiptul antic. Sunt doar cateva dintre intrebarile care au continuat sa ii macine pe oamenii de stiinta in ultimele decenii.

In lipsa explicatiilor, artefactul londonez continua sa se afle pe lista obiectelor ale caror mistere inca isi asteapta dezlegarea. Ca un ultim amanunt, trebuie mentionat faptul ca, desi a fost scos la lumina din roca ce il acoperea, ciocanul preistoric nu s-a oxidat nici dupa cei aproape 80 de ani trecuti de la descoperirea sa.

Facts

  • Cele mai vechi fosile hominide au fost descoperite in anul 2002, in Ciad. Specia, datand de acum aproximativ 6-7 milioane de ani, a fost botezata Sahelantrhopus Tchadensis. Conform studiilor, hominidul reprezinta un stramos comun al oamenilor si al cimpanzeilor, si prezinta caracteristici asemanatoare primatelor din ziua de astazi.
  • Inceputul prelucrarii fierului de catre oameni a avut loc in momente diferite pe glob. Cele mai vechi dovezi arata ca sumerienii reusisera sa modeleze fierul provenit din meteoriti in urma cu aproape 6000 de ani.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase