Ce este protoplasma?

 Orice organism, fie că este o plantă sau un animal, este compus din celule. Corpul animal uman poate fi compus din milioane de celule, în timp ce o celulă poate forma un organism, cum este cel al protozoarelor.

Indiferent dacă acel organism formează o balenă, un om sau un animal, pereţii celulelor sunt formaţi din aceeaşi substanţă vie – protoplasma.

• Cum funcționează anestezia?
• Cum ne influențează muzica?

Protoplasma dintr-o celulă are două componente. Una dintre ele este partea centrală, solidă, denumită „nucleu”. Celălalt compus este citoplasma, ce are o formă mai moale, mai lichidă.

Protoplasmele nu sunt la fel. De fapt, fiecare tip de celulă vie are o protoplasmă proprie. Iar fiecare categorie de celulă are protoplasmele ei distincte.

Deşi tipurile de protoplasme diferă, 99% dintre ele sunt formate din carbon, hidrogen, oxigen şi nitrogen, cu urme de alte elemente.

Încă nu s-a descoperit ce face ca protoplasma să fie un organism viu. Însă, ce ştim deja este că aceasta este responsabilă pentru fiecare acţiune a oricăror fiinţe vii. Atunci când mâncarea este asimilată în corp, aceasta este întâi digerată, apoi transformată în lichid.

Mâncarea digerată trebuie să fie asimilată de către protoplasmă, a cărei parte devine. Ca rezultat al asimilării, este creată o protoplasmă cu aspect uzat.

Acesta este un proces uimitor, pentru că protoplasma este responsabilă să transforme o materie moartă într-una vie şi să transforme substanţe străine într-unele similare cu ea însăşi.

De asemenea, protoplasma stochează şi eliberează toată energia pe care o au plantele şi animalele. Toate organismele formate din protoplasmă au timpi de acţiune şi de odihnă.

Protoplasma este, totuşi, sensibilă la stimuli şi şocuri din exterior. O lumină puternică sau o temperatură ridicată o pot omorî.

Chimicalele o pot atrage sau respinge. Curenţii electrici îi cauzează diferite dipuri de comportament. Dar multe informaţii despre protoplasmă şi acţiunea ei rămân o provocare pentru domeniul ştiinţei.