Home » Natură » Mega fauna (III)

Mega fauna (III)

Publicat: 27.11.2007
O calatorie virtuala in timp, sa spunem acum circa 10.000-15.000 de ani, ne-ar oferi un spectacol fascinant. Nu numai ca mediul inconjurator ni s-ar parea rupt de pe o alta planeta dar ne-am fi simtit, cu siguranta, prea mici intr-o lume a uriasilor.

Arctodus simus
Cunoscut si sub denumirea de ursul cu bot scurt, Arctodus este, cu siguranta, cel mai mare mamifer pradator care a existat vreodata. Ursul preistoric a populat nordul Americii pana acum 12.500 de ani, fiind contemporan cu primii oameni care au ocupat acest continent. Despre originile sale se stiu putine lucruri, cele mai vechi fosile descoperite fiind datate la 800.000 de ani. Dimensiunile pe care le atingea un asemenea mamifer erau de-a dreptul colosale. Daca la nivelul greabanului masura intre 1,80 si 2 metri, in pozitie verticala, ursul putea depasi 3 metri si jumate, mai mult decat un autobuz cu doua etaje.

Modul de hranire al uriasului ramane in continuare un mister pentru oamenii de stiinta. Desi statura sa ii permitea sa vaneze mamuti sau alte ierbivore de dimensiuni gigantice, cercetatorii inclina sa creada ca acesta era mai degraba necrofag. Narile largi, duble fata de cele ale unui urs grizzly ii permiteau sa detecteze un cadavru de la aproape 10 kilometri. De asemenea, oasele membrelor, lungi si subtiri, nu ar fi putut sustine intreaga masa a animalului in situatia in care ar fi fost implicat intr-o lupta cu un mamifer mai mare.

Motivele extinctiei sale raman necunoscute, la fel ca si in cazul mega faunei din pleistocen. Cauzele ar putea merge de la disparitia vanatului si competitia cu alte carnivore de staturi mult mai mici pana la interferenta omului in habitatul sau natural.

Megatherium
Unul dintre cele mai mari mamifere care au populat vreodata Terra a fost, fara indoiala, Megatherium, sau Bestia Uriasa. Cantarind peste cinci tone, aproape la fel de mult ca un elefant din zilele noastre, uriasul era asemanator unui lenes actual. Cu toate acestea, dimensiunile sale i-au determinat pe oamenii de stiinta sa il considere o specie total diferita.

Desi dentitia sa confirma ca Megatherium era un ierbivor, carcasele de Glyptodon, un alt mamifer urias din pleistocen, i-au determinat pe cercetatori sa admita ca animalul s-ar fi putut hrani ocazional si cu carne. Aceasta si pentru ca Glyptodon nu avea alt pradator natural decat pe uriasul Megatherium. De altfel, este greu de crezut, dat fiind marimea sa, ca lenesul gigantic sa fi avut vreun pradator, cu atat mai mult cu cat in America de Sud, zona de raspandire, nu exista nici un alt animal de asemenea dimensiuni.
Faptul ca Smilodon, temut pradator preistoric, ar fi atacat Megatherium este o conceptie gresita, diferenta de statura dintre cele doua vietuitoare fiind imensa.Uriasul omnivor ar fi disparut acum circa 8000 de ani, odata cu interferenta omului care, fie l-a vanat fie i-a distrus habitatul natural.

Panthera leo atrox
Una dintre cele mai mari specii de leu care au existat vreodata, Panthera leo atrox depasea in dimensiuni leul african, cea mai mare felina de acest gen, cunoscuta in prezent. Cu o lungime a corpului de peste 2, 5 metri, lungime aproximativ egala cu cea tigrilor din zilele noastre, leul preistoric nu era depasit decat, poate de Arctodus simus, ursul cu bot scurt, alaturi de care stapanea continentul nord American. Fosile ale sale au fost descoperite chiar si in America de sud, fapt ce dovedeste o larga raspandire a felinei in pleistocen.
Extinctia sa a survenit acum aproximativ 10.000 de ani, odata cu cea mai mare parte a mega faunei, din motive inca necunoscute.

Smilodon fatalis
Probabil cea mai cunoscuta felina din perioada faunei uriase, Smilodon fatalis nu se numara printre uriasii planetei acelor vremuri. Chiar daca atingea 1,2 metri lungime si circa 200 de kilograme greutate, felina ar fi putut parea o miniatura a celor mai mari pradatori ai acelor vremuri.
Ceea ce a impus-o ca unul dintre cei mai feroce ucigasi din pleistocen, sunt caninii sai uriasi de peste 18 centimetri lungime. Testele de laborator au demonstrat forta unei muscaturi de Smilodon si efectele acesteia. Se pare ca pradatorul era capabil sa sectioneze muschii gatului, arterele si chiar sa disloce vertebrele victimei dintr-o singura incercare. Smilodon fatalis avea si una dintre cele mai mari deschideri a gurii din regnul animal. Daca un leu isi poate deschide falcile pana la 65 de grade, felina preistorica putea face acest lucru pana la 120 de grade, fapt ce vorbeste de la sine despre ferocitate unui asemenea animal.

Carcharodon megalodon
Nici un alt peste carnivor nu a inspirat mai multa groaza decat a facut-o rechinul preistoric, Megalodon. Desi se apreciaza ca specia ar fi disparut acum circa 2 milioane de ani, relatarile pescarilor indonezieni sau neo-zeelandezi care vorbesc despre intalnirea cu un astfel de monstru al marilor au ridicat numeroase semne de intrebare asupra extinctiei acestuia.
Dimensiunile sale erau de-a dreptul colosale, chiar daca singurele urme fosile descoperite sunt dintii acestui animal. Reconstituirile au aratat ca Megalodon ar fi atins 30 de metri lungime, mai mult chiar decat cele mai mari vietati cunoscute in prezent, balenele albastre. De altfel, se pare ca balenele constituiau principalul fel in dieta rechinului gigantic. Un singur dinte de Megalodon putea ajunge la 20 de centimetri, asta in conditiile in care dintii rechinilor albi, cea mai mare specie de rechin cunoscuta in prezent nu depasesc cativa centimetri, fapt ce vorbeste de la sine despre dimensiunile unui asemenea pradator.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase