Mamiferele marine folosesc organe genitale extrem de ciudate pentru a copula, dar recent, cercetătorii au observat cât de bizar este un act sexual

De asemenea, savanţii au dorit să înţeleagă mai bine cum anatomia masculilor şi femelelor a evoluat, relatează Live Science.

Cercetătorii susţin că se cunosc foarte puţine, atât despre aparatul reproducător masculin, cât şi despre cel feminin.

• Mii de meteoriți care au ajuns în Antarctica ar putea fi pierduți pentru totdeauna
• Test de cultură generală. De ce este special nasul cămilelor?

Animalele marine, în particular, sunt cunoscute pentru ciudăţenia aparatelor genitale, deoarece acestea trebuie să întreprindă actul sexual în apă, evident, în condiţii mai grele pentru o astfel de activitate.

Oamenii de ştiinţă au analizat organele sexuale ale unor specii de delfin (Delphinus delphis şi Tursiops truncates) şi focă (Phococena phocoena şi Phoca vitulina).

Aceştia au folosit organele unor indivizi morţi. În cazul vaginului, au creat un mulaj din silicon pentru a-i înţelege forma. Apoi, în vaginul natural au introdus un penis care a fost dus în stare de erecţie cu ajutorul unei pompe cu azot. Savanţii au scanat cu ajutorul tomografiei computerizate şi au observat că la cele două organul masculin trebuie să navigheze prin vaginul femelei pentru a reuşi inseminarea.

Dara Orbach, cercetător al acestui proiect, precizează că „poziţionarea corpurilor este extrem de importantă pentru fertilizare”. O femelă poate fi capabilă să influenţeze dacă un mascul o inseminează doar cu ajutorul mişcării corpului.

De asemenea, unele specii par să fie mai cooperative decât altele din punct de vedere anatomic. Forma vaginului, aşadar şi uşurinţa copulaţiei, variază dramatic de la specie la specie.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Prea mult sex schimbă forma organelor genitale – FOTO

Prima Coca-Cola avea drept efect să ”învigoreze organele sexuale”

De ce au unele animale două penisuri? Cercetătorii au aflat în sfârşit răspunsul

Poluarea afectează dimensiunile penisului, susţin cercetătorii