Home » Natură » Lucruri de ştiut despre supercontinentul Pangeea, masa de uscat care a modelat istoria evoluţiei vieţii din ultimii 300 de milioane de ani

Lucruri de ştiut despre supercontinentul Pangeea, masa de uscat care a modelat istoria evoluţiei vieţii din ultimii 300 de milioane de ani

Lucruri de ştiut despre supercontinentul Pangeea, masa de uscat care a modelat istoria evoluţiei vieţii din ultimii 300 de milioane de ani
Publicat: 09.04.2018
Acum 300 de milioane de ani, Pământul nu avea şapte continente, ci unul singur numit Pangeea, care era înconjurat de un singur ocean numit Panthalassa. Explicaţia formării supercontinentului a dus la elaborarea teoriilor plăcilor tectonice, care stă la baza geologiei. În afară de acest aspect, Pangeea are câteva particularităţi care merită amintite pentru a înţelege mai bine istoria geologică a Terrei din ultimii 300 de milioane de ani.

Pe parcursul întregii istorii a Pământului, s-au format şi dezintegrat mai multe supercontinente, datorită mişcărilor crustei pe manta. Acestea au influenţat dramatic istoria planetei, scrie Live Science.

„Este ceea ce a condus întreaga evoluţie a planetei în timp. Este o caracteristică majoră a Terrei”, a precizat Brendan Murphy, profesor de geologie la St. Francis Xavier University, din Antigonish, Nova Scotia.

Istoria continentului Pangeea

Toată ideea formării supercontinentelor în istoria planetei a început acum mai bine de un secol, când Alfred Wegener a propus noţiunea unui supercontinent străvechi, care a fost numit Pangeea, după ce a adus mai multe dovezi în acest sens.

Cea mai evidentă dovadă este aceea că marginile continentelor se potrivesc precum piesele de puzzle, ceva ce putea fi observat şi acum mai bine de o sută de ani cu o hartă cât de cât precisă. O altă dovadă provine din observaţiile asupra fosilelor. Depozitele de cărbune din Pennsylvania au o compoziţie similară cu cele din Polonia, Marea Britanie şi Germania din aceeaşi perioadă; ceea ce arată că America de Nord şi Europa formau un singur continent. De asemenea, orientarea mineralelor magnetice în sedimente scoate la iveală modul în care polii magnetici ai Pământului au migrat în timp.

În înregistrările fosile, plantele identice precum feriga Glossopteris sunt găsite acum pe continente diferite. Lanţurile muntoase care acum se află pe continente diferite, precum Apalaşii din Statele Unite şi Munţii Atlas din Maroc fac parte din Munţii Pangeei Centrale, formaţi în urma coliziunii dintre supercontinentele Gondwana şi Laurusia.

Pangeea s-a format printr-un proces gradual care s-a întins pe mai multe sute de milioane de ani. A început acum 480 de milioane de ani, atunci când un continent numit Laurentia, care include părţi din America de Nord, a intrat în coliziune cu mai multe microcontinente pentru a forma Euramerica. Aceasta a intrat în coliziune cu Gondwana, care includea Africa, Australia, America de Sud şi subcontinentul India.

Acum 200 de milioane de ani, supercontinentul Pangaea a început să se dezintegreze. Gondwana a început să se desprindă de Laurasia (Eurasia şi America de Nord). Apoi, acum 150 de milioane de ani, Gondwana a început să se dezintegreze. India s-a desprins din Antarctica şi Africa s-a desprins de America de Sud. Acum 60 de milioane de ani, America de Nord s-a desprins de Eurasia.

Viaţa şi climatul de pe Pangaea

O singură masă de uscat duce la un climat diferit. Spre exemplu, interiorul continentului Pangeea era extrem de uscat şi era izolat în spatele lanţurilor muntoase masive care blocau umezeala şi norii.

Totuşi, depozitele de cărbune găsite în Statele Unite şi Europa au scos la iveală că părţi din supercontinentul străvechi din apropierea ecuatorului au fost acoperite de păduri tropicale, similare cu pădurea amazoniană. „Zăcămintele de cărbune sunt esenţiale pentru că ne spun că exista multă viaţă pe uscat”, a precizat Murphy pentru Live Science.

Modelele climatice elaborate cu ajutorul studierii paleosolurilor arată că interiorul continental al Pangeei avea o climă sezonieră, cu perioade uscate urmate de ploi abundente, precum se întâmplă astăzi în centrul Australiei.

Pangeea a existat timp de 100 de milioane de ani, iar în această perioadă, au existat mai multe animale esenţiale pentru evoluţia ulterioară a vieţii, precum Traversodontidae, o familie de animale erbivore care include strămoşii mamiferelor.

În timpul Permianului, populaţiile de insecte au înflorit. Existenţa Pangeei s-a suprapus însă cu cea mai mare extincţie din istoria vieţii de pe Terra (Marea Extincţie), marcată de trecerea de la Permian la Triasic acum 252 de milioane de ani. Triasicul timpuriu se remarcă prin emergenţa arhozaurilor, un grup de animale care vor duce la apariţia crocodililor, păsărilor şi a mai multor reptile. Acum aproximativ 230 de milioane de ani, au apărut primii dinozauri.

Istoria de pe Pangeea se va repeta

Configuraţia actuală a continentelor nu va dura la nesfârşit. În prezent, Australia se îndreaptă către Asia, iar porţiunea estică a Africii se desprinde de restul continentului.

Geologii au observat că există un ciclu cvasi-regulat în care supercontinentele se formează şi se dezbină la fiecare 300 – 400 de milioane de ani. De ce există această ciclicitate rămâne un mister. Mulţi savanţi sunt de părere că ciclul se datorează dinamicii din manta, dar detaliile cu privire la acest proces sunt vagi. Rămâne de văzut dacă va mai apărea vreun supercontinent precum a fost Pangeea.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Au supravieţuit divizării supercontinentului Pangaea şi trăiesc şi astăzi printre noi

Descoperirea care răstoarnă toate cunoştinţele despre geografie. S-a găsit un nou continent

O nouă descoperire rescrie ce ştiam despre istoria Pământului şi despre formarea primului supercontinent, acum 1,7 miliarde de ani

Cele trei mari supercontinente care au dominat Terra, unul a fost Pangeea. Care va fi viitorul Pământului?

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase