Prima pagină Natura

Tot ce trebuie ştiut despre leneşi, cele mai lente mamifere din lume. Contrar aparenţelor, sunt foarte bine adaptaţi şi mult mai violenţi decât se crede

Alexandru Voiculescu 01.05.2019 | ● Vizualizări: 1036
Credit: Unsplash/Javier Mazzeo     + zoom
Galerie foto (3)

Leneşii, după cum spune şi denumirea, nu reprezintă un grup de animale foarte active, dar în ciuda acestui lucru, pot deveni violenţi şi sunt adaptaţi la mediul în care trăiesc, ceea ce înseamnă că modul lor de operare este extrem de eficient.

Sunt mamifere tropicale care trăiesc în America Centrală şi de Sud. Îşi folosesc ghearele lungi pentru a se agăţa de crengi în timp ce se hrănesc cu frunzele la care alte animale nu ajung. Ghearele lungi de 8-10 centimetri fac mersul pe sol dificil, astfel că aceştia petrec o mare parte din timp în copaci, scrie Live Science.

Biologie

Există şase specii de leneşi care vin în două varietăţi: cei cu două degete şi cei cu trei degete. Cei cu trei degete sunt aproximativ de dimensiunea unui câine de talie medie, cu o lungime de 58-68 cm şi circa 8 kilograme. Cei cu două degete sunt puţin mai mari, dar în rest au acleaşi trăsături.

Acum mii de ani, leneşii erau mult mai mari, conform celor de la San Diego Zoo. Leneşii străvechi puteau creşte şi câte un elefant. Existau şi în America de Nord, dar au dispărut acum circa 10.000 de ani. Leneşii au o speranţă de viaţă medie de 20-30 de ani în sălbăticie, iar cei din captivitate tind să supravieţuiască mai mult. În 2017, un leneş în captivitate de la Adelaide Zoo din Australia a murit la 43 de ani.



Comparativ cu majoritatea animalelor, leneşii se mişcă foarte lent. Le ia un minut să urce 1,8-2,4 metri. Leneşii pot fi căţărători lenţi, dar sunt înotători rapizi. Întrucât aceştia trăiesc în pădurile tropicale care sunt susceptibile la inundaţii de sezon, abilitatea de a înota este esenţială pentru supravieţuire. Înotatul le oferă şi posibilitatea să acoperemai mult teren în mai puţin timp atunci când caută un partener sau când explorează teritoriul, conform specialiştilor de la Azula.

Comportament

Leneşii sunt creaturi singuratice care interacţionează rar cu altele, excepţie fiind sezonul de împerechere. Dar au puţin timp să se simtă singuri având în vedere programul de somn. Leneşii din captivitate dorm de obicei 15-20 de ore pe zi, în timp ce leneşii sălbatici au rar un timp de odihnă de doar 10 ore, conform unui studiu al Max Planck Institute of Ornithology din Starnberg, Germania. 

Credit: Unsplash/Kleber Varejão Filho 

Habitatul

Deşi strămoşii lor trăiau în America de Nord, leneşii moderni trăiesc în America Centrală şi de Sud, bucurându-se de copacii înalţi din pădurile tropicale. Mulţi dintre ei ocupă mai mulţi copaci în timpul vieţii, dar unii, inclusiv specii cu trei degete, pot petrece toată viaţa în copacul în care s-au născut. Astfel, în cea mai mare parte din viaţa sa, leneşul doarme şi mănâncă în copaci. Aceste mamifere coboară din vârfurile copacilor doar pentru a-şi face nevoile, a căuta parteneri şi a migra într-un teritoriu nou.

Leneşii se împerechează şi nasc tot în copaci. Ritualul începe atunci când femela scoate un urlet ascuţit pentru a informa masculii din zonă de disponibilitate. Dacă mai mult de un mascul răspunde chemării, peţitorii se vor lupta, stând agăţaţi de copaci. Deşi luptele sunt rare, contrar aşteptărilor, acestea sunt foarte violente. „Am văzut masculi bătrâni cu cicatrice pe faţă sau chiar cu ochii scoţi, urme care pot rezulta din lupta împotriva oponenţilor de acelaşi sex”, a precizat Adriano Chiarello de la University of Sao Paulo.

Obiceiurile de împerechere şi perioada de gestaţie variază de la o specie la alta. Leneşii cu trei degete tind să se înmulţească pe perioada verii târzii sau a toamnei timpurii şi nasc la începutul anului următor, în timp ce speciile cu două degete au un program mai flexibil care are loc tot anul.

Timpul de gestaţie este de la 5-6 luni (precum Bradypus tridactylus) la 11,5 luni pentru alte specii (Choloepus hoffmanni). Toate femelele nasc doar un pui o dată.

Credit: Unsplash/Roger Burkhard 

După ce sunt născuţi, puii nu se grăbesc să-şi părăsească mama. Pot sta lipiţi de mamă până vor fi capabili să se hrănească singuri, timp care poate fi de la 5 săptămâni la 6 luni, conform Encyclopedia Britannica. Chiar dacă nu mai stau agăţaţi de ea, micii leneşi rămân lângă mamă pentru încă 2-4 ani, în funcţie de specie. La multe specii, femela se maturizează mai repede decât masculul. De obicei, femelele cu două degete ajung la maturitate sexuală la vârsta de 3 ani, în timp ce masculii se maturizează la 4-5 ani.

Dieta

Leneşii cu două degete sunt omnivori, iar dieta lor include fructe, frunze, insecte şi şopârle. Cei cu trei degete sunt aproape în întregime erbivori. Frunzele care fac parte din dieta leneşilor sunt greu digerabile, dar la fel ca multe mamifere erbivore, leneşii au un stomac compus, care are bacterii capabile să dezintegreze celuloza.

Cum era de aşteptat, aceste mamifere digeră hrana extrem de lent. De fapt, poate dura şi o lună pentru a digera o singură masă.

Dieta lor nu este foarte nutritivă, astfel că nu au obţinut multă energie, ceea ce poate fi un motiv pentru stilul lor de viaţă.

Statutul de protejare şi conservare

În ciuda faptului că leneşii pot părea creaturi inadaptate şi fără apărare, populaţiile nu sunt ameninţate foarte mult, deşi oamenii reprezintă o problemă pentru supravieţuirea leneşilor prin braconaj şi defrişări. Doar specia Bradypus torquatus, nativă în Pădurea Atlantică din Brazilia, este clasificată ca vulnerabilă şi specia de leneş cu trei degete din Insula Escudo, Panama, este clasificată ca ameninţată.

Mai multe lucruri interesante despre leneşi

Acestea sunt considerate cele mai lente animale. Se deplasează atât de încet încât pot creşte alge pe blana lor. Nu numai atât, algele verzi cunoscute ca Trichophilus, cresc doar pe blana leneşilor. Mai mult de jumătate dintre toţi leneşii au această algă, ce le oferă blănii o nuanţă verzuie în timpul sezonului ploios.

Alga oferă leneşilor un avantaj. Blana verde este un camuflaj în mediul lor natural, ceea ce reprezintă cea mai bună apărare împotriva prădătorilor, care includ jaguarii, vulturii şi oamenii.

Toate mamiferele, de la oameni la girafe, au şapte vertebre cervicale, excepţie fiind leneşii şi lamantinii. speciile cu două degete au 5-7 vertebre, în timp ce speciile cu trei degete au 8-9 vertebre. Numărul mai mare de vertebre le permite leneşilor să-şi rotească capul chiar şi la 270 de grade.

Vă recomandăm că citiţi şi următoarele articole:

Oamenii vânau leneşi gigantici în urmă cu 11.000 de ani

Bizarii „leneşi de apă”: oamenii de ştiinţă descifrează secretele unor creaturi misterioase

Au fost filmaţi doi pui de leneşi care par să poarte o conversaţie - VIDEO

Şansa mamiferelor a fost dispariţia dinozaurilor. Ce stă la baza diversităţii speciilor de mamifere?

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI