Ariile protejate din întreaga lume se micşorează

O echipă internaţională de experţi a ajuns la concluzia că spaţiile desemnate ca fiind importante prin fauna şi flora pe care o au şi protejate ca atare de către lege s-au micşorat de-a lungul ultimelor două secole, notează Phys.com.

Istoria consemnează că, de-a lungul timpului, diferiţi lideri politici şi guverne au avut grijă ca anumite suprafeţe din administrarea lor să fie protejate în faţa distrugerilor cauzate de activităţile umane. Datorită suveranităţii pe care un guvern o revendică şi exercită asupra teritoriului naţional, la fel stă în puterea acestuia să ridice aceste restricţii.

• În 1816, Pământul nu a avut vară. Ce s-a întâmplat?
• Fundul oceanelor este „un rezervor” de plastic, arată un studiu în premieră

Conform acestui studiu recent, aproximativ 5 milioane de kilometri pătraţi au fost scoşi de sub protecţia legii şi puse în circuitul economic. Acelaşi studiu a aflat că, în cazul Statelor Unite ale Americii, mare parte din suprafeţele, 99%, care au fost scoase de sub protecţia legii au ajuns în circuitul industrial.

Scoaterea unor suprafeţe de sub protecţia legală tinde să aibă un efect de domino. Astfel, atunci când aceste suprafeţe ajung să fie folosite în scopuri industriale, ele generează transformări importante asupra economiei unui stat.  Răspunsul diferitelor grupuri de influenţă şi, în cele de urmă, al guvernelor altor state, va fi de limitare a suprafeţelor protejate. Se ajunge astfel într-o situaţie unde creşterea eficienţei şi competivităţii economice este susţinută de către limitarea ariilor protejate.

Lisa Naughton-Treves şi Buck Holland, profesori ai universităţilor Wisconsin şi Maryland, argumentează că această limitare a suprafeţelor protejate de către lege trebuie privită în perspctivă. Astfel, ei sunt de părere că situaţia acestor suprafeţe trebuie privită din perspectiva utilizării. Ei sunt de părere că, deşi biodiversitatea suprafeţelor ocrotite este foarte importantă, conservaţioniştii trebuie să fie atenţi şi la impactul pe care acestea îl au asupra populaţiei umane, mai exact asupra celor mai săraci şi dezavantajaţi membrii ai societăţilor.

Cei doi profesori sunt de părere că distrugerea suprafeţelor care nu mai sunt protejate este dată de natura activităţilor industriale la care sunt supuse. De exemplu, industria extractivă fiind cea mai invazivă asupra mediului. Şi, din această cauză, deciza de a înlătura protecţiile legale ar trebui să revină comunităţilor locale, nu unor organizaţii sau foruri îndepărtate.

Citeşte şi: