Home » Natură » Minunea sexului in floare

Minunea sexului in floare

Publicat: 19.01.2007
Ah, florile... Vazute cu ochiul liber, sunt fermecatoare. Vazute prin microscopul electronic, sunt inca si mai fascinante. Cu sprijinul tehnologiei de ultima ora, o privire in adancul florilor ne dezvaluie "secretele de alcov" ale lumii vegetale.
Daca, la marea majoritate a speciilor de animale, existenta sexelor separate este regula iar hermafroditismul exceptia, la plante lucrurile stau exact invers.
Cele mai multe specii de plante superioare au flori hermafrodite: in aceeasi floare exista atat organe sexuale feminine, cat si masculine. Modelul este foarte vizibil in cazul florii de crin: exista un pistil (coloana verzuie din centrul florii) care este organul sexual feminin, iar in jurul lui – staminele (organe masculine), acele filamente care poarta in varf anterele pline cu polen.

Comparativ, exista putine specii de plante la care florile sunt unisexuate, fie femele, fie masculi. In plus, exista diferite grade de separare a sexelor. La plantele zise monoice, pe acelasi individ exista atat flori femele, cat si flori masculi. Exemplu clasic: porumbul. Inflorescenta din varful tulpinii cuprinde numai flori masculi, in timp ce florile femele sunt grupate in inflorescente asezate de-a lungul tulpinii (viitorii stiuleti). Asa-numita matase de porumb reprezinta stilurile foarte lungi ale florilor femele. Dupa polenizare si fecundare, din fiecare floare femela se va forma un fruct – un bob de porumb.

In schimb, la plantele dioice, sexele sunt cum nu se poate mai separate: exista indivizi numai cu flori femele si altii numai cu flori masculi. Tisa, curmalul, canepa sunt asemenea plante. In cazul canepei, exemplarele masculine infloresc vara (chiar poarta numele popular de canepa de vara), iar cele feminine ajung la maturitate toamna (si se numesc…. ia ghiciti cum! Exact: canepa de toamna).

Exista si combinatii mai ciudate si mult mai rare de flori masculi, femele si hermafrodite in aceeasi inflorescenta (asa cum se intampla la floarea de colt), sau flori hermafrodite si flori unisexuate masculine pe acelasi individ… si altele inca mai complicate. De ce e asa nu stie nimeni. Ramane de cercetat si de descoperit.

Concluzie: si la plante sexul e ceva complex, enigmatic si care da dureri de cap.

Carciumareasa sexy
Zinnia sp.
Pistilul unei flori de carciumareasa, vazut prin microscopul electronic. Organ sexual feminin al florii, pistilul este alcatuit din una sau mai multe carpele, fiecare compusa, la randul ei, din stigmat, stil si ovar. In ovar se gasesc ovulele – celulele sexuale feminine. Acestea vor fi fertilizate de granulele de polen, care contin celule sexuale masculine.

Polenizarea – imagini explicite

Scorzonera sp.
Granule de polen (roz) pe stigmatele unei flori (proeminentele portocalii). Dupa polenizare, din granulele de polen se formeaza tuburi polinice, care contin gametii masculini. Tuburile strabat stilul, ajungand in ovar, unde gametii masculini fertilizeaza ovulele (gametii feminini), dand nastere semintelor.

Microstructura unei petale
Jasminum sp.
Imagine electrono-microscopica (marita de 1.400 de ori) a unei petale de iasomie (Jasminum sp.). Orificiul din centru este o stomata. Stomatele sunt „pori“ microscopici care se pot deschide sau inchide, regland schimburile de gaze si apa dintre tesuturile plantei si mediul exterior. Petalele au un rol important in reproducere, in cazul plantelor polenizate de insecte, deoarece acestea din urma au si ele preferintele lor in materie de culori.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase