Home » Natură » Orasul celor care nu cuvanta

Orasul celor care nu cuvanta

Publicat: 14.03.2010
Metropola este un mediu dur, in care, totusi, reusesc sa supravietuiasca surprinzator de multe animale. Adaptarea lor la jungla urbana are aspecte multiple: spectaculoase, amuzante, ingrijoratoare, adesea controversate, intotdeauna complexe.

Cand pajistea e inlocuita de caldaram…

…iar codrului ii ia locul o padure de blocuri, locuitorii
vechiului peisaj sunt pusi in fata unei situatii-problema. Totusi,
cu acea miraculoasa putere de adaptare pe care natura a pus-o in
toate fapturile ei, numeroase animale izbutesc sa-si faca la oras o
casa la fel de buna precum cea din salbaticie. Desigur, depinde
mult de marimea orasului, de densitatea demografica, de marimea
spatiilor verzi, de nivelul de poluare si de multi alti factori
inca prea putin cunoscuti.

Pasarile si mamiferele sunt vedetele faunei urbane, dar
aceasta include si un numar foarte mare de specii luate in seama
mai rar sau aproape deloc, dar care au un rol important in acest
habitat. Broastele si tritonii care traiesc in lacurile citadine
reprezinta cu cinste tagma amfibienilor, iar soparlele de mici
dimensiuni sunt cei mai raspanditi reprezentanti ai reptilelor
urbane
. Lacurile si raurile din orase gazduiesc „in
cazurile fericite” si diverse specii de pesti, prezenta acestora
fiind un semn important al sanatatii apelor. Iar lumea
nevertebratelor, desi mult mai putin cunoscuta, este si ea bogat
reprezentata. Viermi, melci, crustacee si mai ales insecte
intregesc portretul „orasului viu”.Cine sunt noii vecini si ce
inseamna „pentru noi si pentru ei” mutarea lor la noi in
cartier?

Si-au luat zborul la oras

Pasarile sunt nemaipomenite. Nu numai randunele, vrabii
si porumbei, ci si pescarusi, ciocanitori, cotofene si gaite,
soimi, cucuvele si huhurezi, rate si lebede, berze, papagali si
colibri traiesc si se inmultesc prin feluritele orase ale lumii,
demonstrand o uimitoare putere de adaptare
. Specii care,
in natura, isi fac cuib pe stanci cuibaresc, la oras, pe cladiri
inalte. Altele schimba scorburile din padure cu podurile si
clopotnitele urbane. Mormanele de gunoi sunt mana cereasca pentru
pasarile consumatoare de resturi, care, in natura, aveau mult mai
mult de alergat pentru a-si procura hrana.

Unele pasari se adapteaza asa de grozav, incat isi fac cuiburi
in tot felul de locuri neasteptate si si le confectioneaza din
materiale neobisnuite. La oras, e greu sa gasesti fire de
par de cal, licheni si muschi ori lana de oi, motiv pentru care
multe pasari s-au dat dupa vremuri si locuri
. Au fost
gasite cuiburi „avangardiste” care inglobeaza in constructie fire
sintetice colorate, fasii de hartie igienica, sarme sau benzi de
magnetofon.

Dar toate acestea nu inseamna ca viata la oras este usoara
pentru pasari. O mare problema o reprezinta, de pilda,
cladirile cu fatade de sticla
. Orbite sau induse in eroare
de ceea ce reflecta uriasele suprafete vitrate, zburatoarele se
izbesc de geamuri -cu consecinte minore pentru ferestre, dar adesea
fatale pentru pasari.

Un aspect aparte este prezenta zburatoarelor pe aeroporturi –
niste orase in miniatura. Pasarile sunt nedorite aici. La viteza cu
care zboara un avion, ciocnirea cu ele sau aspirarea lor in motoare
poate produce avarii grave, cu urmari dezastruoase. Cele mai
periculoase sunt pasarile mari care zboara in stoluri. In 1995,
gastele canadiene au provocat, in America de Nord, pagube de 200 de
milioane de dolari si moartea a 24 de persoane. De aceea, industria
aeronautica are pe agenda de prioritati si aceasta problema, iar
aeroporturile au personal si instalatii specializate in urmarirea
si indepartarea pasarilor.

Mamifer de cartier

Campionii traiului in orase, la categoria mamifere, sunt
rozatoarele.
De la sobolanii negri si cenusii -de mii de
ani animale urbane- la veverite, care isi gasesc adapost chiar in
centrul metropolei daca exista niscai copaci batrani,
rozatoarele, cel mai numeros grup de mamifere, colonizeaza
masiv cetatile lumii.
Si liliecii sunt prezente destul de
obisnuite in metropole. Mai degraba discreta in Europa, unde
traiesc doar specii nocturne de mici dimensiuni, aparitia lor este
de-a dreptul galagioasa in Asia si Australia, unde stoluri de
lilieci mari, numiti vulpi zburatoare, falfaie si chiraie asurzitor
ziua-n amiaza mare, invadand parcurile si gradinile.

Chiar si erbivorele devin, pe alocuri,
citadine
, asa cum se intampla in California, unde muflonii
americani (Ovis canadensis) coboara din munti pentru a paste iarba
peluzelor bine ingrijite de la periferiile oraselor. Iar in Alaska,
te poti trezi nas in nas cu un elan chiar si in Anchorage, oras cu
260.000 de locuitori. In ceea ce priveste maimutele, acestea sunt
deja prea numeroase pe strazile unor orase asiatice. Ele fura
mancare, sacaie trecatorii, le smulg posetele sau ochelarii si
uneori ii musca.

Europa are si ea maimute: macacii din
Gibraltar
. Maimutele Macaca sylvanus traiesc
preponderent in nordul Africii, dar o mica populatie vietuieste si
pe continentul vecin, in punctul cel mai apropiat de Africa:
Gibraltar. Nu se stie daca au fost aduse de om sau sunt ultimii
descendenti ai unei stravechi populatii bastinase. Traiesc sus, pe
stanca Gibraltar care domina orasul, si sunt vizitate de 7 milioane
de turisti anual. Sunt hranite de personal specializat si
supravegheate de veterinari, caci populatia este foarte mica „doar
vreo 150 de exemplare”, motiv pentru care orice epidemie le-ar
putea fi fatala. Dar ce-i cu grija asta aproape maniacala? Ei bine,
exista o profetie legendara care spune ca, atunci cand
maimutele din Gibraltar vor disparea, englezii vor pierde acest
punct strategic
. Este de la sine inteles, deci, de ce
supusii Coroanei britanice au grija de maimute ca de ochii din
cap.

Mai nou, a fost pus in circulatie termenul de capcana
ecologica. El desemneaza un mediu nou, in care animalele se
instaleaza „cu entuziasm”, dar acesta se dovedeste pana la urma
daunator
. Adesea, pentru animale, orasele devin asemenea
capcane ecologice. Exemplu: studii recente, inca putine la numar,
arata ca desi, pentru unele pasari, metropola pare un pamant al
fagaduintei, oferind mancare si adapost din abundenta, de fapt
lucrurile nu stau chiar asa.

In orase, pradatorii sunt mult mai frecventi,
exista si multe alte amenintari directe, iar pesticidele folosite
pentru combaterea diversilor daunatori reduc numarul de insecte-
hrana puilor de pasari. Mortalitatea in randul acestora este mare,
prin urmare specia n-a castigat nimic din colonizarea noului mediu
in care vietuieste. Cercetarile ulterioare vor aduce amanunte. Vom
sti atunci cine s-a adaptat cu adevarat si cine nu.

Asadar, relatia omului citadin cu animalele urbane e una
complexa, chiar dificila. Paradigma lumii in schimbare este pe
deplin ilustrata de acest nou „concubinaj”. Iar pentru a putea fi
gestionata eficient, schimbarea trebuie intai inteleasa. Un urias
camp de cercetare, aproape virgin, se ofera savantilor, pentru
studii viitoare.

FACTS

Orasul si
cainii

Macar intr-o privinta cred ca vom fi cu totii de acord: cainii
vagabonzi din orase sunt cu adevarat o problema. Daca de o epidemie
de rabie am fost, pana acum, feriti, in schimb, medicii din Romania
au constatat o crestere ingrijoratoare a numarului de cazuri de
toxocaroza, o boala parazitara produsa de un limbric a carui gazda
este in mod obisnuit cainele, dar care poate afecta si omul.
Fecalele cainelui bolnav infesteaza solul cu oua de Toxocara canis,
care pot ajunge in tubul digestiv al omului, transportate de
mainile murdare. Evident, copiii sunt primele victime. Omul e o
gazda anormala pentru acesti paraziti care, de aceea, nu evolueaza
pana la forma adulta, ci raman in stadiul de larve. Acestea pot
produce sindromul Larva migrans, o forma grava a toxocarozei, cu
localizare viscerala sau oculara. Si nu e singura parazitoza
transmisa de caini. Problema persista si tot noi va trebui sa-i
gasim o rezolvare.

Pradator sau
gunoier?

Rozatoarele or fi ele numeroase in orase, dar nici carnivorele
nu sunt asa de rare precum s-ar crede. Jderi, dihori si nevastuici,
vulpi si bursuci bantuie prin gradinile urbane ale Europei, iar
ratonii (Procyon lotor) sunt deja aparitii obisnuite in multe orase
din SUA, unde oamenii ii incurajeaza sa intre in curtile lor,
oferindu-le mancare. Fata intunecata a fenomenului: ratonii sunt
purtatori ai unor paraziti, printre care Baylisascaris procyonis,
un limbric care poate produce la om o parazitoza grava. Au fost
semnalate chiar cateva cazuri mortale.Incet-incet, si carnivorele
mari se urnesc catre oras. In America de Nord, ursii negri (Ursus
americanus) au ajuns sa intre cu tupeu in curtile oamenilor, carora
municipalitatea le recomanda insistent sa-si cumpere tomberoane
speciale ?anti-urs?, ca sa nu-i innadeasca pe mitosi la hrana. In
orasul canadian Churchill, ursii polari (Ursus maritimus) apar cand
si cand pe strazi, iar copiii sunt invatati la scoala cum sa evite
intalnirile cu ei. Romania e lider european: ursii bruni care dau
iama prin tomberoanele cartierului Racadau din Brasov arata limpede
ce poate face orasul dintr-un animal. Ceea ce se intampla acolo e
periculos si pentru oameni, si pentru ursi.

Buletin de
Bucuresti

Bucurestiul este un oras de campie, asezat in inima Baraganului,
toropit de veri prea calduroase si biciuit de ierni cu viscole si
zapada. Orasul propriu-zis are o mare intindere si aduna laolalta
drumuri, constructii, parcuri, gradini, terenuri sportive si de
agrement, rauri ce-l traverseaza si formeaza un lant de lacuri si
de iazuri ? toate acestea locuri preferate de pasarile care
cuibaresc sau care tranziteaza Bucurestiul in migratie. Peste 160
de specii de pasari zboara, se hranesc si se inmultesc langa noi.
Este un ecosistem antropic complex care, in decursul evolutiei, a
inglobat si continua sa inghita si sa transforme ecosisteme sau
parti din ecosistemele naturale, terestre si acvatice vecine,
obligand vietuitoarele lor de drept sa capete ?buletin de
Bucuresti?. Ocupati si grabiti, ignoram vrabiile, mierlele,
porumbeii si pescarusii care ne intampina in fiecare zi a anului.
Mai mult de 30 de specii sunt sedentare, adica sunt, ca si noi,
rezidente in metropola. Vara, 76 de specii ne sunt oaspeti, iar in
noptile lui mai, bucurestenii pot asculta cantecul privighetorii in
Piata Victoriei. In iernile geroase, 21 de specii sunt oaspeti de
iarna, iar primavara si toamna, 72 de specii zboara deasupra
orasului.

CITESTE SI:

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase