Prima pagină Stiinta

Cinci semne care ne arată că specia umană continuă să evolueze. O dovadă a fost descoperită chiar în apropierea Mării Negre

Redactia Descopera.ro | 06.28.2015 | ● Vizualizări: 77762

Atunci când vorbim despre evoluţia umană ne gândim, de multe ori, la miile de ani de care am avut nevoie pentru a evolua la starea prezentă a omului modern.

Noi studii sugerează însă că oamenii continuă să evolueze. "Este o neînţelegere comună că evoluţia a avut loc cu mult itmp în urmă şi că pentru a ne înţelege pe noi înşine ar trebui să ne uităm la trecut, la vremurile vânătorilor şi la cele ale culegătorilor", explică Dr. Virpi Lummaa de la Universitatea din Sheffield.

Nu doar că evoluăm în continuare, această evoluţie este mult mai rapidă decât în trecut. În ultimii 10.000 de ani, ritmul evoluţiei umane s-a mărit de până la 100 de ori, creând mai multe mutaţii în genele noastre, şi mai multe selecţii naturale ale acestor mutaţii.

Iată câteva lucruri care ne indică faptul că specia umană continuă să evolueze.



1. Bem în continuare lapte.

Genele care permit corpului uman să aibă abilitatea de a digera lactoză se dezactivau iniţial odată ce mama nu le mai oferea lapte copiilor. Am început să domesticim însă vaci, oi şi capre, iar abilitatea de a bea laptele lor s-a transformat într-un avantaj din punct de vedere nutriţional. Oamenii care aveau mutaţia genetică ce le permitea să digere lactoza au fost mai capabili să îşi propage propriile gene.

Un studiu publicat în 2006 sugerează că toleranţa la lactoză se dezvolta în continuare cu 3.000 de ani în urmă în estul Africii. Mutaţia genetică care ne permite digerarea laptelui este acum exitentă la mai bine de 95% dintre descendenţii nord-europeni.

2. Ne pierdem măselele de minte.

Strămăşii noştri aveau maxilare mult mai mari decât noi care îi ajutau să mestece hrana tare de care dispuneau, precum rădăcinile sau nucile. Ei muşcau din carne cu dinţii, iar cu timpul aceştia se deteriorau.

Corpul s-a adaptat, iar al treilea set de molari a apărut la oameni.

Astăzi, avem ustensile pe care le folosim pentru a tăia mâncarea. Hrana este mai moale şi mai uşor de mestecat, iar ca rezultat maxilarele noastre au devenit mai mici. De aceea măselele de minte ne deranjează. Pur şi simplu nu mai este loc pentru ele pe maxilar.

Se estimează că 35% din populaţie s-a născut în ultima perioadă fără măsele de minte şi unii specialişti susţin că aceşti dinţi vor dispărea în viitor cu totul.

3. Suntem rezistenţi la boli.

În anul 2007, un grup de cercetători care analiza semnele recente ale evoluţiei a descoperit 1.800 de gene care au devenit răspândite la oameni în ultimii 40.000 de ani, multe fiind dedicate luptei împotriva unor boli infecţionase, precum malaria.

Mai bine de 12 noi variaţii genetice dedicate luptei împotriva malarei se răspândesc rapid în rândul africanilor.

Un alt studiu a arătat că selecţia naturală a fost în favoarea popolaţiei care trăieşte la oraş. Traiul aici a produs gene care le permit oamenilor să fie mai rezistenţi la boli precum tuberculoza.

4. Creierele noastre se micşorează.

Deşi ne place să credem că graţie creierelor noastre suntem mai inteligenţi decât animalele, acestea au început în realitate să se micşoreze în ultimii 30.000 de ani. Volumul mediu al unui creier uman a scăzut de 1.500 de centimetri cubi la 1.350 de centimetri cubi, partea lipsă fiind echivalentă cu dimensiunea unei mingi de tenis.

Un grup de cercetători susţine că micşorarea creierelor noastre ar însemna, de fapt, că devenim mai proşti, în timp ce alţii susţin că devenim mai inteligenţi pentru creierele noastre sunt mai eficiente.

Această teorie sugerează, totodată, că micşorarea se produce pentru că creierul este rearanjat pentru a funcţiona mai rapid şi pentru a ocupa mai puţin spaţiu.

O altă teorie susţine că micşorarea creierelor ar putea reprezenta un avantaj în evoluţia umană pentru că i-ar face pe oameni mai puţin agresivi şi le-ar permite să lucreze împreună pentru a rezolva probleme.

5. Unii dintre noi au ochii albaştri.

Iniţial, toţi oamenii aveau ochii căprui, dar cu 10.000 de ani o persoană care trăia în apropierea Mării Negre a dezvoltat o mutaţie genetică ce i-a transformat ochii căprui în ochi albaştri. Nu se cunoaşte însă de ce a persistat această mutaţie. O teorie susţine că ar acţiona asemenea unui test de paternitate.

Bărbaţii cu ochi albaştri nu ar fi investit resurse în copiii care nu erau ai lor şi pe care îi puteau identifica graţie culorii ochilor.

Sursă: Mental Floss

 

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI