Home » Știință » Diviziunea celulară – ne permite să trăim, dar ne face să ne îmbolnăvim de cancer. De astăzi, are cu un secret mai puţin

Diviziunea celulară – ne permite să trăim, dar ne face să ne îmbolnăvim de cancer. De astăzi, are cu un secret mai puţin

Diviziunea celulară – ne permite să trăim, dar ne face să ne îmbolnăvim de cancer. De astăzi, are cu un secret mai puţin
Publicat: 14.07.2015
Ne începem viaţa sub forma unei singure celule care se divide ulterior în celule noi care, la rândul lor, se divid în noi celule. Ţesutul deteriorat este înlocuit, rănile se vindecă, iar urechile noastre continuă să crească pe tot parcursul vieţii.

Diviziunea celulară poate fi considerată, pe scurt, miracolul vieţii, dar tot nu o înţelegem complet şi astfel nu putem scăpa de partea întunecată a acesteia, precum diviziunea necontrolată a celulelor canceroase care este de multe ori fatală.

Un grup de cercetători din Marea Britanie şi din Canada şi-a concentrat atenţia asupra procesului de diviziune celulară, în special, pe citochineză, momentul în care celulele fiice ce separă de celula mamă.

„Se ştie că structurile microscopice asemănătoare unor cabluri, numite microtuburi, sunt implicate în tragerea cromozomilor către poli opuşi ai celulei în timpul procesului de diviziune”, explică Gilles Hickson de la Universitatea din Montreal, unul dintre cercetătorii implicaţi în acest proiect.

„În acel moment, microtuburile separă fizic cromozomii prin intermediul kinetocorilor în timp ce alte microtuburi semnalează cortexului celulei unde se află planul său ecuatorial, locul unde va avea loc diviziunea”, adaugă Hickson. Cromozomii nu sunt însă inerţi în timpul acestui proces.

Lucrând iniţial cu celulele unor muşte şi folosind unelte puternice şi sofisticate, cercetătorii au descoperit că cromozomii emit semnale care influenţează „centrul de control” al celulei făcând posibilă acţiunea microtuburilor. Un semnal cheie implicat în acest proces pe care oamenii de ştiinţă l-au identificat ca acţionând prin intermediul unui complex de enzime, cunoscut sub numele Sds22-PP1, care se găseşte în kinetocor.

Cercetătorii au demonstrat, de asemenea, că aceast semnal funcţionează şi în cazul celulelor umane.

„Am urmărit diviziunea celulelor de mai bine de 100 de ani, dar continuăm să căutăm să înţelegem mecanismele moleculare implicate. Este important pentru că diviziunea celulară este primordială vieţii şi unor anumite boli”, explică Hickson.

Această cercetare nu va conduce direct către obţinerea unui tratament împotriva cancerului, dar va fi un prim pas pe acest drum.

Sursă: The Register

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase