Prima pagină Stiinta

Super-bateriile care vor revoluţiona tehnologia. Automobilele electrice vor avea autonomie precum cele pe benzină, iar smartphone-urile le vom încărca foarte rar

Mihaela Stoica 10.31.2015 | ● Vizualizări: 6017

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au descoperit o tehnică prin care ar putea creşte substanţial fiabilitatea bateriilor litiu-aer. Cu ajutorul acestora, maşinile electrice ar putea avea o autonomie echivalentă cu cea a autoturismelor pe benzină.

După ani de cercetări, savanţii din Marea Britanie au găsit modalitatea prin care această super-baterie să aibă o putere de 10 ori mai mare decât bateriile actuale litiu-ion, potrivit unui studiu publicat joi în revista americană ''Science''.

În această etapă de dezvoltare în laborator, super-bateria poate să fie reîncărcată de mai mult de două mii de ori. Totodată, ar permite maşinilor electrice să circule cu peste 600 de km până la următoarea încărcare, fiind comparabile astfel cu cele pe benzină. În prezent, puţine automobile electrice pot circula cu mai mult de 150 de kilometri fără să aibă nevoie de o reîncărcare a bateriei.

Principiul chimic din spatele bateriilor litiu-aer este unul simplu. Electricitatea este produsă la contactul litiului cu oxigenul. În mod normal, reacţia dă naştere peroxidului de litiu, însă, cercetătorii de la Cambridge au ajustat-o astfel încât peroxidul să fie convertit în hidroxid de litiu, mult mai uşor de controlat. Totodată, au adăugat în amestecul chimic producător de energie şi iodură de litiu, iar electrodul bateriei a fost realizat din grafen, o formă de carbon descoperită în urmă cu doar 12 ani la universitatea din Manchester.



Grafenul este considerat cel mai subţire material descoperit vreodată, putând fi tras în foi bidimensionale, de grosimea unui atom. Inventatorii lui au fost recompensaţi cu premiul Nobel.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cambridge afirmă că aceste baterii cântăresc o cincime din greutatea celor care sunt actualmente pe piaţă, iar preţul lor ar fi de cinci ori mai mic.



Până la comercializarea lor va mai dura cel puţin 10 ani, pentru că savanţii trebuie să rezolve problemele de eficienţă, de performanţă, de reacţie chimică, de potenţial de siguranţă şi de limitare la consumul de oxigen pur, mai degrabă decât de aer obişnuit.

"Am reuşit un progres semnificativ pentru această tehnologie, care ar putea deschide un ansamblu de noi domenii de cercetare", a afirmat profesorul Clare Grey de la departamentul de chimie al Universităţii Cambridge, autorul principal al acestei lucrări.

După dezvoltarea lor, aceste baterii nu vor fi importante doar pentru automobilele electrice, ci şi pentru smartphone-uri, tablete, laptopuri, precum şi pentru încălzirea locuinţei cu baterii casnice.

Surse: Financial Times, AFP, Reuters