Home » Știință » O echipă de la Harvard a găsit componenta care declanşează dezvoltarea autismului. ”Sunt încântată de rezultate”

O echipă de la Harvard a găsit componenta care declanşează dezvoltarea autismului. ”Sunt încântată de rezultate”

Publicat: 22.12.2015
Oamenii de ştiinţă de la Harvard au legat, pentru prima dată, un neurotransmiţător specific din creier cu comportamentul autist.
Această descoperire ar putea oferi perspective valoroase în înţelegerea, diagnosticarea şi chiar tratarea autismului.
 
Echipa de cercetare de la Universitatea Harvard, condusă de Caroline Robertson, membru Harvard Society of Fellows, a demonstrat, folosind un test vizual, ce determină difenţele între creierul autist şi cel sănătos. Ei  au asociat aceste diferenţe cu o defalcare a semnlelor folosite de GABA. Gaba este considerat unul dintre cei mai importanţi neurotransmiţători de inhibare a creierului. 
 
„Aceasta este prima dată când activitatea unui neurotransmiţător de la nivelul creierului a fost legată de comportamentul autist, la oameni. Această teorie, precum că canalul de semnalizare GABA are un rol în autism, a fost demonstrată la animale mai devreme, dar la oameni încă nu erau sufieciente probe”, a declarat Caroline Robertson.
 
Deşi nu poate duce direct la tratamentul autismului, această constatare oferă o perspectivă de nepreţuit despre rolul neurotransiţătorilor GABA în tulburarea neuronală.  Rezultatele sugerează că unele teste vizuale similare ar putea fi folosite pentru a depista autismul la copii, fapt care le va permite părinţilor şi medicilor să intervină timpuriu.
 
„Autismul este adesea descris ca o tulburare în care toate intrările senzoriale sunt blocate dintr-o dată, astfel ideea unui neurotransmiţător inhibitor este foarte importantă pentru observaţiile clinice. În plus, persoanele cu autism au adesea crize, iar 20-25 % dintre decesele celor cu autism şi epilepsie se datorează anume acestor crize. Noi credem că aceste convulsii sunt un fel de iritaţii scurte în creier”, afirmă Robertson. 
 
 
Pentru a găsi probe, echipa de cercetători de la Harvard au folosit un test uşor replicabil, care a generat în mod constant rezultate diferite la cei cu şi fără autism şi au constatat ceea ce neurologii numesc rivalitate binoculară.
 
În mod normal, creierul generează câte două imagini puţin diferite – câte o imagine pentru fiecare ochi, iar media dintre ele creează imaginea unică pe care o vedem noi. Testul rivalităţii binoculare forţează fiecare ochi să capteze imagini diferite, cu rezultate surprinzătoare.
 
„Rezultatul final este că o imagine este suprimată în întregime de conştientizarea vizuală pentru o perioadă scurtă de timp. Deci, dacă eu vă arăt o imagine a unui cal şi a unui măr, peste un timp calul va dispărea, iar voi veţi vedea doar mărul. Neuronii sunt cei care fac ca semnalul inhibitor să obosească şi, la un moment dat veţi vedea doar calul şi procesul se va repeta de câteva ori”, susţine Robertson. 
 
În studiile anterioare, Robertson şi colegii ei au demonstrat că acelaşi proces are loc în creierul autist, doar că perioada de oscilare între imagini poate dura semnificativ mai mult.
 
Folosind spectroscopia de rezonanţă magnetică, o tehnică de imagistică a creierului, care poate măsura nivelul anumitor neurotransmiţători în creier, cercetatorii au descoperit că în timp ce persoanele cu autism au prezentat niveluri normale de neurotransmiţători excitatori, nivelul acidului GABA a fost mult mai scăzut decât se aştepta.
 
„Sunt încântată de rezultatele acestui studiu, dar sunt multe alte molecule în creier şi multe dintre ele pot fi asociate într-o formă de autism. Ne bucură rezultatele în raport cu acidul GABA, dar nu am terminat cu cercetarea aici”, a declarat de Caroline Robertson.
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase