12 savanţi care revoluţionează ştiinţa. Au câştigat Breakthrough Prize, OSCARURILE din ştiinţă în valoare de 22 de milioane de dolari

Mai jos sunt câştigătorii care schimbă şi vor schimba în continuare lumea în care trăim, conform Time.

Fizică

• Sateliții lui Elon Musk ar putea distruge câmpul magnetic al Pământului
• Ce culoare aveau cele mai vechi molecule colorate de pe Pământ?

WMAP (Wilkinson Microwave Anisotropy Probe)

Proiectul are menirea de a ne spune lucruri esenţiale cu privire la originea universului. WMAP a fost operaţională din 2001 până în 2010, iar echipa a început să analizeze datele culese care ne pot furniza informaţii cruciale cu privire la acest domeniu. Dintre cei 27 de cercetători, cinci au fost nominalizaţi.

Chuck Bennet: În trecut, a fost liderul echipei de savanţi de la COBE (Cosmic Background Explorer). Pasiunea sa a fost reprezentată de undele radio, chiar din tinereţe. Acum, cu experienţa vastă acumulată, sunt şanse să descopere multe alte lucruri esenţiale cu ajutorul programului WMAP.

Gary Hishaw: astrofizician la University of British Columbia, Hinshaw a fost analistul principal al echipei WMAP. Acesta este un post care de obicei nu iese în evidenţă, dar în cazul acesta, savantul este responsabil pentru cartarea numerelor pe care echipa le primea de la nava spaţială într-un „atlas cosmic”, creând ce a fost numită „o mică imagine a universului” (a baby picture of the universe). Este autor şi co-autor al articolelor pe care echipa WMAP le-a produs.

Norman Jarosik: profesor la Princeton University, Jarosik a fost implicat în dezvoltarea opticii probei – ochii ce produc imaginile pe care non-savanţii le iubesc cel mai mult.

David Spergel: este astrofizician la Princeton şi unul dintre cercetătorii importanţi din echipa WMAP, având rolul de teoretician. Teoria este cea mai grea parte dintr-un proiect ca acesta, doar pentru că atunci când termini, nu ai nimic solid pe care poţi pune mâna, ci doar cunoaşterea din mintea ta. Spergel a efectuat studii similare cu ajutorul telescopului Atacama Cosmology din Chile şi ajută la crearea Wide-Field Infrared Survey Telescope (WFIRST), care va studia materia întunecată.

Lyman Page: unul dintre fondatorii echipei WMAP şi cercetător la Princeton University, Page continuă să predea la universitate şi lucrează cu studenţii pentru analizarea radiaţiei cosmice de fond. Astfel, nu doar că poate studia Universul la cea mai mare scară, ci şi la cea mai mică, determinând concentraţiile de particule subatomice precum neutrinii şi barionii.

Ştiinţele vieţii

Don Cleveland, Universitatea California, San Diego

Pentru Cleveland, profesor de medicină şi medicină celulară şi moleculară la University of California, o descoperire este urmată de alta. Cercetătorul a identificat calea responsabilă pentru apariţia bolii Lou Gehrig (sau ALS). Descoperirile sale arată rolul anumitor tipuri de celule nervoase care degenerează în cazul apariţiei maladiei.

Nu este prima mare descoperire a lui Cleveland. A fost primul care a izolat proteina tau, unul dintre descoperirile esenţiale în găsirea unui tratament pentru boala Alzheimer.

Kazutoshi Mori şi Peter Walter, Universitatea Kyoto şi UC San Francisco

Proteinele sunt esenţiale pentru multe funcţii organice – mulţi hormoni şi multe enzime sunt proteine, dar pentru ca acestea să funcţioneze bine, au nevoie de unele condiţii. Mori şi Walter au identificat o cale prin care corpul poate identifica probleme cu acestea şi le poate rezolva.

Walter creează un medicament care poate îmbunătăţi memori şi funcţia în creierul deteriorat, care ar putea fi aplicat pe viitor în persoanele cu boala Parkinson, Alzheimer şi ALS.

Mori investighează o cale de a ataca celulele canceroase prin întreruperea proceselor acestor celule.

Kim Nasmyth, Universitatea Oxford.

Nasmyth câştigă un premiu pentru că a determinat cum aproape 2 metri de ADN poate fi stocat în fiecare celulă fără să se înnoade. Realizarea sa a venit atunci când escalada un versant, fiind inspirat de frânghiile pe care le folosea. Cercetătorul şi-a dat seama că ADN-ul trebuie să se strângă în bucle. A mai precizat că atunci când nu este dispus într-un asemenea fel, pot apărea boli.

Joanne Chory, Salk Institute for Biological Studies & Howard Hughes Medical Institute

Chory are boala Parkinson în stare avansată, dar acest lucru nu a oprit-o din studiile sale. A găsit o metodă de a modifica genetic plantele pentru a absorbi o cantitate mai mare de CO2 din atmosferă şi de a o depozita la rădăcini. Alături de lupta împotriva emisiilor gazului cu efect de seră, speră să poată cultiva plante care sunt adaptate la condiţii climatice extreme, care pot hrăni mai multe persoane.

Matematică

Christopher Hacon şi James McKernan, Universitatea Utah, UC San Diego

Hacon şi McKernan sunt cercetători în geometrie algebrică. Aceştia studiază obiecte geometrice care există în mai mult de trei dimensiuni. Ambii cercetători folosesc algebra pentru a proiecta obiecte din 1.000 de dimensiuni în obiecte cu mai puţine dimensiuni, iar cei doi au mai câştigat şi alte premii în trecut.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Câştigătorii Premiului NOBEL 2017 pentru FIZICĂ sunt Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip S. Thorne pentru contribuţiile aduse la observaţiile undelor gravitaţionale

Tot ce-ai vrut să ştii despre Premiile Nobel şi ţi-a fost ruşine să întrebi

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a premiat excelenţa în cercetarea ştiinţifică

Este posibil ca oamenii de ştiinţă să fi descoperit cea de-a patra etapă a vieţii