Home » Știință » Cinci moduri care arată că cel mai greu element din tabelul periodic este extrem de bizar

Cinci moduri care arată că cel mai greu element din tabelul periodic este extrem de bizar

Cinci moduri care arată că cel mai greu element din tabelul periodic este extrem de bizar
Publicat: 25.02.2018
Primele 117 elemente din tabelul periodic sunt relativ normale, apoi vine al 118-lea. Oganessonul, numit după fizicianul rus Yuri Oganessian care l-a descoperit, este cel mai greu element din tabelul periodic actual, având o masă atomică de 294 şi făcând parte din grupa gazelor nobile. Au fost creaţi doar câţiva atomi ai elementului sintetic, fiecare supravieţuind mai puţin de o milisecundă. Aşadar, investigarea proprietăţilor oganessonului este dificilă, iar savanţii au fost forţaţi să se bazeze pe predicţii teoretice.

Studiile recente asupra acestui element, inclusiv unul publicat în Physical Review Letters de o echipă de cercetători neo-zeelandezi de la Massey University, au detaliat unele proprietăţi bizare ale oganessonului, scrie Science News.

Relativ ciudat

Conform calculelor fizicii clasice, electronii oganessonului ar trebui aranjaţi în straturi în jurul nucleului, precum cele ale xenonului şi radonului, celelalte două gaze nobile grele. Totuşi, calculele din teoria relativităţii speciale a lui Einstein iau în considerare vitezele ridicate ale electronilor din atomii cu nucleu mare, ceea ce duce la o altă imagine a elementului. În loc să aibă electronii dispuşi în straturi – la fel ca orice element – electronii oganessonului par să formeze un glob nebulos.

Reacţionează

Particularitatea gazelor nobile este aceea că nu intră în contact cu alte elemente – de aceea sunt gaze şi de aceea sunt nobile. S-a determinat însă că oganessonul nu este chiar inert, ceea ce se datorează chiar configuraţiei electronice discutate la punctul anterior. Acesta ar putea primi sau ceda electroni, ceea ce înseamnă că ar fi reactiv chimic.

Solid ca o rocă?

Configuraţia electronică i-ar permite oganessonului să formeze molecule. La temperatura camerei, savanţii se aşteaptă ca aceşti atomi să formeze un solid.

Nucleul gol pe interior

Protonii din nucleul atomului se resping pentru că au aceeaşi sarcină, dar rămân împreună datorită forţei nucleare tari. Totuşi, numărul mare de protoni (118) poate ajuta ca particulele să depăşească această forţă, creând un spaţiu gol în interiorul nucleului. Dovezile experimentale arată un astfel de nucleu gol într-o formă instabilă de siliciu.

Teritoriu neutru

Spre deosebire de protonii oganessonului, care sunt dispuşi în straturi, se prezice că neutronii au o dispunere eterogenă. Această proprietate nu apare la alte elemente grele, unde inelele de neutroni sunt bine definite.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Ununseptium, noul element chimic supergreu descoperit de rusi

Cele mai noi 4 elemente din tabelul periodic au fost denumite – FOTO+VIDEO

O PREMIERĂ absolută a japonezilor schimbă Tabelul Periodic al elementelor

Scandal în lumea fizicii, după ce japonezii au anunţat descoperirea unui nou element chimic

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase