Prima pagină Stiinta

Creierul se poate micşora din cauza stresului. Iată 10 lucruri surpinzătoare despre modul în care funcţionează creierul nostru

Oana Bujor | 04.08.2018 | ● Vizualizări: 7476
Foto arhiva     + zoom
Galerie foto (5)

Creierul este considerat centrul de control al organismului. Deşi este un organ atât de important, multe persoane au păreri eronate despre funcţiile pe care acesta le îndeplineşte. De pildă, deşi multe persoane consideră că pot realiza mai multe sarcini în acelaşi timp, conform unor studii este practic imposibil pentru creier să realizeze două treburi în acelaşi timp.

Top Buzz prezintă o listă cu cele mai suprinzătoarea aspecte despre creierul uman. 

1. Creierul poate realiza sarcinile creative mult mai bine atunci când suntem obosiţi

Pentru a profita de această ''aptitudine'', trebuie să fii conştient de modul în care funcţionează ritmul tău circadian. Dacă preferi trezitul de dimineaţă, ai putea utiliza aceste ore pentru realizarea sarcinilor mai analitice sau luarea deciziilor. Pe de altă parte, dacă eşti obosit creierul nu mai poate filtra atât de bine distracţiile şi se poate axa mult mai bine pe o singură sarcină cum ar fi creativitatea. Într-un articol din jurnalul Scientific American este explicat modul în care distracţiile pot fi un lucru bun atunci când încercăm să gândim creativ. Atunci când problemele interioare necesită o gândire în afara standardelor normale, aceste ''distracţii'' sunt benefice. În momentele de oboseală suntem mult mai puţin atenţi şi astfel am putea lua în considerare o serie de informaţii nedetectate până atunci. 



MESAJE DE PAŞTE 2018. Cele mai frumoase felicitări, urări şi sms-uri de Paşte pentru familie, pentru prieteni, cei dragi, colegi sau cunoştinţe

2. Stresul poate modifica mărimea creierului (şi îl poate micşora)

Stresul este una dintre cele mai comune cauze ale modificării funcţiilor cerebrale. De asemenea, creierul s-ar putea micşora din cauza stresului. În cadrul unui studiu au fost utilizaţi pui de maimuţă pentru testarea efectelor stresului pe termen lung asupra dezvoltării. Jumătate dintre maimuţe au fost îngrijite de către un îngrijitor pentru şase luni în timp ce o altă jumătate a rămas cu mamele lor. După cele şase luni, maimuţele s-au reîntors în grupurile lor sociale pentru câteva luni înainte ca cercetătorii să le realizeze tomografii cerebrale. 

În cazul maimuţelor care au fost luate de lângă mamele lor, zonele din creier asociate stresului erau mărite chiar şi după reintroducerea lor într-un mediu social comun pentru câteva luni. 

În cadrul unui alt studiu în care şoarecii au fost expuşi stresului cronic, hipocampusul acestora s-a micşorat. Anterior a fost dezbătută ipoteza conform căreia din cauza afecţiunii stresului posttraumatic hipocampusul s-ar putea micşora.

3. Creierul uman nu poate realiza mai multe sarcini în acelaşi timp

Multitasking-ul este o practică încurajată în diferite medii, însă acest lucru este aparent imposibil. Atunci când considerăm că realizăm mai multe sarcini în acelaşi timp, de fapt trecem de la o sarcină la alta rapid însă nu realizăm mai multe în acelaşi timp. Conform cercetătorilor, pot apărea cu 50% mai multe greşeli, iar timpul poate fi mult mai îndelungat atunci când realizăm mai multe sarcini în acelaşi timp.  Principala problemă a multitasking-ului este că resursele cerebrale sunt împărţite, astfel acordăm mai puţină atenţie fiecărei sarcini şi probabil că rezultatele vor fi mult mai slabe. 

4. Somnul din timpul zilei îţi poate îmbunătăţi performanţele cerebrale

În cadrul unui studiu, participanţii au memorat anumite ilustraţii pentru a-şi putea testa memoria. După memorarea acestui set de cărţi, un grup a dormit pentru aproximativ 40 de minute în timp ce altul a rămas treaz. După pauză, ambele grupuri au fost testate privind cât de bine îşi mai aduceau aminte ilustraţiile, iar grupul ce a domit a obţinut cele mai bune rezultate. În comparaţie cu cei ce nu au dormit şi au reuşit să ghicească ilustraţiile în 60% dintre cazuri cei ce s-au odihnit au obţinut un scor de 85%. 

De asemenea, somnul te ajută să-ţi ''solidifici'' amintirile. Atunci când o amintire este memorată în creier aceasta se situează iniţial în hipocampus, moment în care aceasta este fragilă şi poate fi uitată rapid. Însă somnul se pare că ajută la tranziţionarea amintirilor către neocortex. Odihna poate ajuta şi la elminarea informaţiilor nefolositoare din regiunile de stocare temporare ale creierului, astfel aceste zone sunt pregătite pentru asimilarea unor informaţii noi. În cadrul unui studiu rfealizat de Universitatea din California, participanţilor le-a fost cerut să completeze mai multe sarcini în jurul orei prânzului. La ora 14:00, jumătate dintre participanţi au dormit în timp ce restul au rămas treji. În cadrul testelor ulterioare, grupul ce a dormit s-a descurcat mult mai bine decât grupul ce a rămas treaz, de fapt aceştia au reuşit să realizeze sarcinile mult mai bine decât la începutul zilei. 

5. Vederea este unul dintre cele mai importante simţuri

Deşi este unul dintre cele cinci simţuri, văzul pare să fie mult mai important decât restul. Spre exemplu, atunci când auzi o informaţie peste trei zile îţi vei aminti doar 10% din ea, însă dacă adaugi şi o imagine acestei informaţii, îţi vei aminti 65%.

De asemenea, imaginile sunt mult mai uşor de amintit decât textul. Creierul uman vede cuvintele sub forma unor imagini, iar pentru a putea citi anumite litere trebuie să identificăm anumite trăsături 

6 Introverţii şi extroverţii au conexiuni cerebrale diferite

Cercetătorii au descoperit că există o diferenţă între creierul extrovertitului şi cel al introvertitului în privinţa modului prin care procesează recompensele. Pentru extrovertiţi, creierul răspunde mult mai bine atunci când primeşte o recompensă. În cadrul unui studiu, atunci când au câştigat un joc de nororc extrovertiţii au prezentat un răspuns mult mai puternic în regiuni cerebrale precum amigdala şi nucleus accumbens.

Nucleus accumbens face parte din sistemul dopamină ce afectează modul în care învăţăm şi ne motivează să căutăm o răsplată pentru ceea ce realizăm. Diferenţa este că în cazul extroverţilor sistemul dopamină îi împinge să caute recompensa, asumându-şi riscuri şi bucurându-se de situaţiile necunoscute sau surprinzătoare. Amigdala este responsabilă pentru procesarea stimulilor emoţionali. Conform cercetătorilor, diferenţele provin din modul în care introvertiţii şi extroverţii procesează stimulii. 

7. Tindem să considerăm mai plăcute persoanele care greşesc des

Aparent, cu cât faci mai multe greşeli cu atât vei fi plăcut mai mult, datorită efectului Pratfall.  Persoanele care greşesc mult mai rar sunt mai puţin plăcute decât cele ce greşesc des. Greşelile apropie mult mai repede persoanele din jur, aceastea făcând persoanele mai umane. Teoria a fost testată de psihologul Elliot Aronson. În cadrul testelor, specialistul le-a cerut participanţilor să asculte o înregistrare în care o altă persoană răspundea la anumite întrebări. În mare parte, participanţii au ales persoanele care păreau nesigure pe răspuns sau care au făcut des greşeli. 

8. Meditaţia poate ajuta la crearea unor legături cerebrale noi

Meditaţia ajută la combaterea anxietăţii, deoarece în timpul procesului pierdem anumite legături ale unor conexiuni neuronale. Atunci când simţim frică, regiunea conrtexului prefontal medial se activează. Însă atunci când medităm, această conexiune neuronală se slăbeşte, astfel că răspunsul la anumiţi stimuli nu mai este la fel de puternic.  De asemenea, meditaţia ajută şi la sporirea creativităţii şi a memoriei

9. Exerciţiile îţi pot reorganiza creierul 

Conform cercetătorilor, realizarea exerciţiilor fizice pe o perioadă îndelungată poate modifica performanţele cognitive. În cadrul testelor privind amintirile pe termen lung, persoanele active au avut rezultate mult mai bune decât sedentarii. Atunci când începem să facem exerciţii fizice, creierul consideră că acesta este un moment de stres. Pentru a ne proteja de stres, creierul eliberează o proteină denumită BDNF (factorul neurotrofic derivat din creier). BDNF acţionează sub forma unui buton de reset, de aceea în urma exerciţiilor fizice resimţim o senzaţie de eliberare şi în cele din urmă de fericire. În acelaşi timp şi endorfinele, o chimicală ce luptă împotriva stresului este eliberată. 

10. Îţi poţi convinge creierul că timpul trece mai uşor atunci când faci lucruri noi

Atunci când creierul primeşte noi informaţii acestea nu sunt asimilate într-o ordine exactă. Însă atunci când procesăm o informaţie familiară, timpul de reorganizare a informaţiei nu este atât de mare. Însă noile informaţii fac să pară  că timpul trece mult mai repede. 

Mult mai straniu este faptul că nu există o singură regiune a creierului care să controleze percepţia timpului. Atunci când suntem în situaţii riscante ne aducem aminte momentul pentru o perioadă mult mai lungă deoarece ne amintim mult mai multe detalii despre experienţă. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: