Prima pagină Stiinta

Misiunea spaţială chineză a reuşit primul experiment biologic pe Lună

Ana Obretin 01.16.2019 | ● Vizualizări: 1521
Foto: arhiva     + zoom
Galerie foto (2)

Agenţia spaţială chineză a publicat o imagine cu realizarea cercetătorilor, prezentând seminţele de bumbac care au încolţit în cadrul experimentului.

Chinezii au anunţat, marţi, că primul experiment biologic pe Lună a reuşit, seminţe de bumbac încolţite, acesta fiind unul dintre testele care vor avea loc în cadrul misiunii Chang'e-4, pe partea nevăzută a satelitului natural al Pământului, potrivit bbc.com.

Sonda Chang'e-4, care a ajuns pe partea nevăzută a Lunii pe 3 ianuarie, avea la bord, într-un container sigilat, exemplare de floră şi faună din şase soiuri - bumbac, rapiţă, cartof, creson, musculiţă de fructe şi drojdie, cu scopul de a crea o minibiosferă, unde să se dezvolte primele vieţuitoare pe Lună. Seminţele de bumbac au încolţit după ce specialiştii de la centrul de pe Terra au transmis comanda ca acestea să fie udate cu apă, scrie Mediafax.
 
Premiera este un pas important în explorarea spaţială pe termen lung, care include şi colonizarea planetei Marte. Ideea este ca astronauţii să îşi poată produce hrana în spaţiu, reducând timpul pierdut cu realimentarea de pe Terra, în condiţiile în care călătoria până la planeta vecină durează circa doi ani şi jumătate.
 
Sursa-captură Youtube
 
Cercetătorii au reuşit deja să cultive plante pe Staţia Spaţială Internaţională, dar niciodată pe satelitul natural al Pământului.
 
În urmă cu câteva zile, China a publicat primele imagini panoramice la 360 de grade de pe partea ascunsă a Lunii, cu ajutorul camerei video instalată pe sonda Chang’e 4, care arată o suprafaţă gri şi plină de cratere.
 
Imaginile au fost transmise prin intermediul satelitului Queqiao şi vor permite cercetătorilor ş isunt esenţiale pentru o analiză preliminară a zonei unde sonda a aselenizat, potrivit presei chineze.
 
Sonda lunară Chang'e-4 - numită după zeiţa Lunii în mitologia chinezească - a fost lansată, cu ajutorul unei rachete Long March-3B, în decembrie, de la baza spaţială Xichang, din sud-vestul Chinei.
 
Chang'e-4 a ajuns la destinaţie pe 3 ianuarie, China devenind  astfel prima ţară din lume care a reuşit o asemenea performanţă. A trimis la momentul respectiv o primă imagine satelitului Queqiao, care asigură comunicarea cu centrul de comandă de pe Terra, a anunţat Agenţia spaţială chineză.
 
După aselenizare, Chang’e 4 a eliberat un rover, Yutu 2, care va explora suprafaţa Lunii.
 
Guvernul de la Beijing investeşte miliarde de dolari în programul său spaţial, având în plan lansarea unei staţii spaţiale cu echipaj uman până în 2022, dar şi trimiterea de astronauţi pe Lună.
 
Chang'e-4 este a doua sondă spaţială trimisă de China pe Lună, după roverul Yutu (Iepurele de jad), care a asolizat în 2013.
 
Chang'e-4 va efectua şase experimente concepute de cercetătorii chinezi şi patru străine, precum studii privind radiofrecvenţa joasă, care au ca scop rezolvarea problemelor legate de comunicare cu partea ascunsă de Pământ a satelitului. De asemenea, sonda va efectua teste privind radiaţiile şi structura minerală, potrivit agenţiei de stat Xinhua, care citează conducerea Agenţiei spaţiale din China.
 
În 1959, Uniunea Sovietică a obţinut primele imagini cu partea nevăzută a Lunii.
 
China a pregătit această misiune, timp de mai mulţi ani, fiind una foarte dificilă din punct de vedere tehnologic. O provocare majoră a fost sistemul de comunicaţii, rezolvată de China prin lansarea, în mai 2018, a satelitului Queqiao pe orbita Lunii, acesta acţionând ca intermediar între satelit şi Terra.
 
De asemenea, instrumentele cu care este dotată sonda au fost concepute astfel încât să reziste fluctuaţiilor de temperatură mari între noaptea lunară, cu -173 de grade Celsius şi ziua de 127 de grade Celsius.
 
Guvernul de la Beijing plănuieşte să lanseze unei alte sonde lunare, Chang'e-5, spre sfârşitul lui 2019, pentru a colecta mostre şi a le trimite pe Terra.
 
De asemenea, între marile ambiţii spaţiale ale Chinei se numără şi un lansator reutilizabil, până în 2021, o bază lunară şi un rover marţian.