Mecanismul care stă în spatele modului în care interpretăm cuvintele

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, au dezvăluit într-un studiu recent că se află la un pas mai aproape de a înţelege mecanismele care se află în spatele modului în care creierele noastre procesează cuvintele spuse cu voce tare, notează Medicalxpress.

În cadrul acestui studiu, cercetătorii explică faptul că au creat o formă de modelare computaţională a înţelesurilor pe care le atribuim cuvintelor şi apoi l-au testat folosind voluntari.

• Galileo Galilei, omul care a schimbat cursul istoriei. „Și totuși, se mișcă!”
• Sonda europeană Mars Express a observat „păianjeni” pe planeta Marte

„Capacitatea noastră de a contextualiza înţelesul unui cuvânt este dependentă de cuvintele din jurul acestuia. Este un proces extrem de rapid, efectuat de către cel mai bun computer pe care îl avem: creierul nostru. Această abilitate nu a fost reprodusă complet cu ajutorul computerelor şi asta datorită faptului că avem o înţelegere limitată asupra acesteia”, explică Lorraine Tyler, directoarea Centrului pentru Vorbire, Limbă şi Creier din cadrul Universităţii Cambridge şi autoare a studiului citat.

Oamenii de ştiinţă au teoretizat că la baza capacităţii de a înţelege cuvintele se află un proces numit „compoziţie semantică”, în care creierul nostru combină sensul cuvintelor folosite într-o propoziţie pe măsură ce acestea sunt rostite, pentru a înţelege sensul acestora într-un context specific.

În cadrul acestui studiu, oamenii de ştiinţă au monitorizat modul în care diferitele regiuni din creier interacţionau şi îşi transmiteau informaţiile între ele atunci când participanţii la studiu auzeau anumite fraze.

Studiul a arătat constrângerile de sens pe care creierul nostru le are în funcţie de cuvintele pe care le aude primele. De exemplu, în acest studiu, una din frazele folosite pentru a monitoriza procesele din creierele participanţilor a fost „bărbatul în vârstă a mâncat mărul” şi, după cum explică cercetătorii, folosirea cuvântului „mănâncă” impune anumite limite asupra modului în care interpretăm cuvântul de după, ştim că după acesta trebuie să urmeze un cuvânt care are legătură cu mâncarea.

„Modul în care creierul nostru ne permite să înţelegem ce spune cineva, pe măsură ce o spune, este remarcabil”, a spus profesoara Tyler. „Analizând fluxul de informaţii în timp real în creier, am arătat cum sensurile cuvintelor sunt interpretate şi puse în context rapid”, a explicat aceasta.

Studiul citat a fost publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.

Citeşte şi:

Proceedings of the National Academy of Sciences