Mercur ar putea avea depozite de gheaţă care s-au format în condiţii extreme

O echipă de cercetători de la Universitatea Georgia, Statele Unite ale Americii, propune o ipoteză neobişnuită: pe Mercur, cea mai mai apropiată planetă de Soare, ar putea exista depozite de gheaţă, notează Phys. O astfel de teorie poate părea contrainduitivă, mai ales că cantitatea de radiaţii solare care ajunge pe Mercur face ca în timpul zilei temperaturile să crească chiar şi la 400 de grade Celsius.

„Aceasta nu este o idee ciudată, apărută din senin. Mecanismul chimic de bază a fost observat de zeci de ori în studii de la sfârşitul anilor 1960 […] Dar asta a fost pe suprafeţe bine definite. Aplicarea acestei chimii pe suprafeţe complicate precum cele de pe o planetă este o cercetare de ultimă oră”, explică Brant Jones, cercetător al Facultăţii de Chimie şi Biochimie din cadrul Universităţii Georgia.

• Telescopul Spaţial Hubble împlineşte 34 de ani de funcţionare
• Poluarea cu metan, acum mai ușor de observat ca niciodată din spațiu

Oamenii de ştiinţă au plecat de la studiile anterioare care au demonstrat că pe suprafaţa lui Mercur se află grupări hidroxil (OH0), care sub impulsul primit de la radiaţiile solare s-ar putea ciocni şi forma molecule de apă. Aceste molecule ar fi ulterior purtate în atmosferă şi ar ajunge în alte puncte ale planetei. O parte dintre aceste molecule ar putea ajunge în atmosfera superioară şi de acolo în spaţiul interplanetar, în timp ce unele ar putea să ajungă la cei doi poli ai planetei, care au o expunere minimă la lumina solară şi unde temperaturile pot coborî până la -200 de grade Celsius. Apa care ajunge la polii planetei s-ar putea acumula în craterele din aceste regiuni şi să formeze o serie de depozite de gheaţă, ferite de lumina Soarelui şi de lipsa unei atmosfere care să transfere căldura.

În 2011, sonda NASA care a trecut prin apropierea planetei Mercur a confirmat faptul că la polii acesteia s-ar afla depozite de gheaţă, fiind adusă de către comete şi meteoriţi. Totuşi, oamenii de ştiinţă au luat în calcul posibilitate ca o parte din respectiva apă, aproximativ 10% din apa de pe Mercur, după cum arată acest studiu, să provină din alte surse.

Studiul urmează să fie publicat în Astrophysical Journal Letters.

Citeşte şi: