Home » Știință » Fascinatia fricii

Fascinatia fricii

Publicat: 02.09.2008
Monstrii se afla pretutindeni in zilele noastre si, paradoxal pentru un inceput de mileniu trei, credinta in existenta lor pare sa fie mai puternica decat oricand. Ceea ce este greu de inteles este de ce oamenii sunt gata sa accepte cu seninatate, si intr-un procent covarsitor, o realitate evident trunchiata de personaje al caror scop oscileaza intre beneficiile materiale si celebritate.

Problema este departe de a fi una izolata. In fapt, credinta in monstri si creaturi fantastice se regaseste, chiar daca la niveluri diferite, in toate culturile lumii. Ceea ce se schimba este doar natura fiintelor care bantuie cosmarurile umanitatii. Daca in urma cu mai putin de un mileniu oamenii inca mai puteau sa jure ca zanele, spiridusii sau uriasii reprezinta doar o parte nevazuta a realitatii, astazi, o astfel de conceptie ne-ar parea, cel mult, hilara. Nu realizam, insa, ca locul vechilor personaje de basm a fost luat, in zilele noastre, de fiinte de genul Monstrului din Loch Ness, Big Foot, al extraterestrilor sau chiar al fantomelor.

Oamenii, pur si simplu, simt nevoia sa creada”, sustine Brian Cork, reputat profesor de psihologie din cadrul Universitatii Western State din Missouri. „Creierul uman incearca intotdeauna sa inteleaga lucrurile care se petrec in jurul nostru, iar atunci cand motivele nu ne sunt clare, avem o puternica tendinta de a nascoci explicatii bizare”, continua acesta, iar o serie de teste efectuate de oameni de stiinta din toata lumea, dublate de stirile aparute in mass-media internationala in ultimele luni, tind sa ii dea dreptate.

De la zane la Big Foot

O stire aparuta in presa americana in urma cu mai putin de trei luni, stire preluata de agentiile de presa din toata lumea, anunta ca o companie producatoare de lentile optice, Bushnell, in colaborare cu publicatia Field&Stream, a hotarat sa puna o recompensa imensa, nu mai putin de 1 milion de dolari, pe capul tuturor monstrilor moderni, de la Yeti si omuletii verzi de pe Marte la Monstrul din Loch Ness. Oricine ar putea oferi o dovada clara a existentei uneia dintre aceste creaturi deja clasice ar urma sa se bucure de generoasa remuneratie, iar campania se intinde pana in luna decembrie a acestui an

Scopul echipei de marketing americane este unul evident, iar succesul in primele trei luni de la inceperea campaniei s-a dovedit unul cu mult peste asteptari. Nu numai ca majoritatea fiintelor urmarite si-au infrant teama viscerala fata de oameni, dar au si inceput sa apara din ce in ce mai mult in fata aparatelor de fotografiat si in mijlocul comunitatilor umane terifiate.

Numai in Marea Britanie au fost semnalate in aceasta perioada 135 de aparitii OZN, si asta in timp ce misteriosul Chupacabra si-a facut din nou simtita prezenta atat in America Latina cat si in sudul Statelor Unite ale Americii. Monstrul din Loch Ness a fost deja declarat, in mod oficial, mort, asa ca o aparitie a sa ar fi fost total inoportuna. In schimb, in East Hampton, New York, o creatura cel putin ciudata esua pe plaja si facea uitata povestea ultimului dinozaur din Scotia. Putini dintre cei care au apucat sa o vada o denumeau „Monstrul din Montauk”, iar telenovela acesteia a continuat dramatic dupa disparitia sa misterioasa.

Legatura dintre campania firmei de lentile si aparitia subita a tuturor personajelor de cosmar nu poate fi decat una presupusa, mai ales ca nimeni nu a solicitat uriasa recompensa. Si totusi, o corelatie intre aceste evenimente nu poate fi trecuta cu vederea. Dar poate ca nici un alt personaj din legendele urbane moderne nu a avut un impact atat de puternic in ultima perioada pe cat a avut celebrul urias biped, Bigfoot, iar mitul care a bantuit constiinta americanilor in ultimele decenii pare sa se transforme astazi intr-o poveste de prost gust.

Suficient sa spunem ca binecunoscutul film din 1962, in care doi cow-boy americani, Roger Patterson si Robert Gimlin, sustineau ca au reusit sa suprinda pe pelicula o femela de Bigfoot, s-a dovedit doar o farsa bine elaborata. Uriasa primata nu era altceva decat un amic al celor doi, Bob Heironimus, personaj care a demascat falsul la mai putin de sase ani de la producerea sa. Opinia publica mondiala era, insa, atat de surprinsa de presupusa veridicitate a filmarii incat a refuzat, pentru multa vreme, sa creada marturia celui care fusese convins sa imbrace costumul urias in schimbul sumei de 1000 de dolari.

La fel s-a intamplat si cu numeroasele urme gigantice descoperite in anii ’50, urme care nu erau altceva decat opera unui fermier californian, Raymond L. Wallace. Dornic de celebritate dar si de sumele consistente pe care le primea in urma descoperirilor sale, Wallace crease peste 15.000 de urme folosind machete din lemn care reproduceau talpa presupusei creaturi om-animal.

A urmat o perioada de liniste in care Bigfoot incepea sa isi ocupe locul in galeria marilor pacaleli ale secolului XX. Si totusi, povestea sa era departe de a fi incheiata. Nu mai departe de luna iulie a acestui an, hibridul urias isi facea aparitia, conform celor doua femei care sustin ca l-au vazut, in nord-vestul statului Ontario. Mai mult, acesta a fost atat de curios incat s-a apropiat de masina parcata in mijlocul padurii pentru a putea privi inauntru. In acelasi timp, Bigfoot isi facea aparitia in Florida, Minnesota, California, Georgia si Wisconsin, fara nici un pic de teama fata de martorii curiosi.

Lovitura de teatru a venit la 15 august, atunci cand Mathew Whitton si Rick Dyer, doi tineri californieni au anuntat descoperirea unei cadavru de Bigfoot. Asa cum era de asteptat, mass-media internationala a preluat stirea care a batut recorduri de audienta la nivel mondial. Misterul parea, in sfarsit, dezlegat. S-a gasit chiar si un cumparator, reputatul cautator de urme, Tom Biscardi, cel care a oferit nu mai putin de 50.000 de dolari in schimbul ramasitelor misterioase. Cu toate acestea, conferinta de presa care trebuia sa confirme anuntul celor doi s-a dovedit un fiasco. Supuse testelor de laborator, mostrele de par ale primatei s-au transformat intr-o minge de cauciuc. Bigfoot nu era decat un costum de Halloween.

Inca odata, credinta oamenilor in creaturi fantastice s-a dovedit mai puternica decat impulsurile rationale. Este curios cum nimeni nu s-a gandit, decat dupa demascarea farsei sa se intereseze de activitatea celor doi californieni. Mathew Whitton si Rick Dyer nu sunt altceva decat proprietarii unui mic magazin local in care se comercializeaza produse marca Bigfoot. „Probabil ca tinerii care au anuntat descoperirea au intentionat sa isi promoveze mica afacere cu suveniruri Bigfoot. Din pacate, lucrurile au luat o turnura care i-a depasit total. Pot spune, cu siguranta, ca nu sunt cele mai inteligente persoane din lume. Pe de alta parte, sunt surprins de ignoranta lui Biscardi, si de faptul ca acesta s-a lasat atat de usor pacalit”, sustine Loren Coleman, proprietarul unui website dedicat criptozoologiei. Daca Tom Biscardi a refuzat sa isi mai paraseasca locuinta, declarand cu nu are ce sa mai discute cu presa, Whitton si Dyer vor trebui sa raspunda in fata justitiei pentru inselaciunea comisa si pentru suma de bani incasata in schimbul costumului de Halloween.

Credeati ca s-a terminat? Ei bine, nu! Daca Bigfoot pare sa fi intrat pentru totdeauna in desuetudine, Yeti, varul tibetan al hibridului american continua sa uimeasca. O echipa de cercetatori de la Oxford a anuntat recent ca doua fire de par recoltate dintr-o urma a presupusei fiinte nu se incadreaza in nicio specie animala cunoscuta oamenilor de stiinta. Cel mai probail, in conceptia savantilor britanici, mostrele de par apartin unei primate necunoscute, probabil acel Yeti din credintele populare.

Sa ne mai miram ca in satele tibetane de la poalele muntilor Himalaya, Yeti nu este considerat decat un semn al ignorantei occidentale?

Facts

Un studiu realizat in anul 2006 pe 1700 de elevi din colegiile americane a demonstrat ca 40% dintre acestia cred cu tarie in existenta fantomelor si caselor bantuite. Surprinzator, peste 60% dintre elevi refuza sa creada in doctrina crestina, in schimb sunt convinsi de existenta reincarnarii, a contactului cu persoanele decedate, a telepatiei, OZN-urilor sau a profetiilor.

O statistica a reputatei organizatii Gallup arata ca aproape 20% dintre cele 1720 de persoane intervievate in cadrul unei campanii studentesti cred ca Bigfoot si Monstrul din Loch Ness vor fi descoperiti in urmatorii ani, in timp ce aproape 30% considera ca asteptarea va fi una de durata.

23% dintre studentii in primul an al Universitatii din Oklahoma, 31% dintre cei aflati in anul terminal si 34% dintre cei care au absolvit aceasta institutie de invatamant sunt convinsi ca fenomenele paranormale reprezinta o realitate curenta.

Alte materiale Descopera pe aceeasi tema:

1 milion de dolari recompensa pe capul lui Bigfoot

Varul lui Bigfoot traieste in apropiere de Ontario

Bigfoot s-a dovedit a fi un costum de Halloween

Monstrul din Montauk declanseaza un val de isterie mass-media

Extraterestru surprins de o camera video in Florida

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase