Home » Știință » Puterea obscura a numelui

Puterea obscura a numelui

Publicat: 15.03.2010
Anul trecut, un grup de cercetatori de la Universitatea Oldenburg, condus de profesoara Astrid Kaiser, a trimis la 2.000 de cadre didactice de la o Grundschule (scoala elementara) germana, un chestionar anonim cu intrebari foarte directe cu privire la reactiile (atat personale, cat si didactice) provocate acestora de diferite nume de botez. Rezultatul a scos la lumina “un snobism jenant”. Adica numele traditionale (in Germania) de Jakob, Lucas, Simon, Maximilian, Alexander, Hannah, Sophie, Charlotte, Marie au fost asociate de marea majoritate a dascalilor interpelati figurii elevului bun, disciplinat si studios. Ca si cum Ion, Andrei sau Ana ar merita din oficiu o nota buna, in timp ce purtatorii unor nume mai putin comune, si de multe ori alese de parinti ca omagiu adus celebritatilor internationale, ar fi normal sa trezeasca la peste jumatate dintre invatatori o judecata negativa “din oficiu”.

Sarmanul Kevin

„Kevin nu este un nume: este un diagnostic”, se spune ca ar fi
raspuns (sub protectia anonimatului) unul dintre invatatorii
germani la o intrebare a chestionarului menit a stabili daca
exista intr-adevar nume de botez capabile sa genereze
aprioric prejudecati
. Mai exact, ce voia sa spuna dascalul
era ca da, in prima zi de scoala, atunci cand deschide catalogul si
da peste un Kevin, stie deja ca elevul respectiv va fi unul
nedisciplinat si va avea rezultate proaste la invatatura. Iar
invatatorul in cauza nu este nici pe departe un caz izolat:
potrivit studiului realizat de cercetatorii de la Universitatea
Oldenburg, in marea lor majoritate, dascalii pusi in fata unui nume
iesit din comun au dat dovada de acelasi tip de prejudecata,
generatoare fara doar si poate de discriminare.

Prin urmare, dupa cum s-a dovedit in cazul cadrelor didactice
germane interpelate, Kevin este un soi de sinonim al
elevului-problema
, dar si Angelina, Chantal, Mandy,
Maurice, Justin se pare ca risca sa se pricopseasca cu o nota
proasta chiar inainte de a deschide gura.

Aceasta prejudecata este una cat se poate de
ingrijoratoare
, considera specialistii. E drept ca in
lumea spectacolului, a celor faimosi, exista nume dintre cele mai
bizare care nu i-au impiedicat pe purtatorii lor sa aiba succes si
cel mai probabil nici n-o vor face de-acum inainte. Studiul german
atinge insa un punct sensibil: din moment ce statisticile
au dovedit ca cei care dau copiilor nume inspirate de celebritati
sunt persoanele cu grad de instructie scazut si situatie economica
precara, este clar ca discriminarea devine o chestiune de clasa
sociala.
Si in ultima instanta, o atitudine negativa a
cadrelor didactice se rasfrange asupra rezultatelor la invatatura
ale elevului discriminat. „Cred ca orizontul de asteptare se afla
la baza tuturor rezultatelor. Dupa cum s-a demonstrat deja ca daca
un antrenor nu crede in potentialul unui atlet, rezultatele
acestuia nu sunt pe masura potentialului, consider si ca daca
profesorii nu cred in potentialul elevilor si rezultatele acestora
vor scadea”, sustine Kaiser.

Asadar, riscul ca micutii Kevin si Angelina fie marcati
pentru totdeauna de consecintele acestei prejudecati este unul
ridicat
si problema se pare ca nu este doar una germana.
Studii similare realizate in Statele Unite au produs rezultate nu
foarte diferite. De altfel, mai cred specialistii, acest snobism al
numelor este o realitate in toate societatile cu grad ridicat de
imigratie si foarte influentate de modelele mediatice.

Realitatea este ca, in prezent, in Statele Unite, potrivit unui
articol aparut in luna februarie a acestui an in
LiveScience, nu doar celebritatile dau progeniturilor lor
nume neobisnuite. Fata de cum stateau lucrurile in urma cu cateva
zeci de ani, parintii aleg de-acum nume tot mai putin
comune pentru copii, ceea ce ar putea sugera – conform unor studii
recente -, ca in societatea moderna a trecut vremea spiritului de
turma si a obedientei si se pune tot mai mult accent pe
individualism si unicitate.

Botezul narcisistilor

De exemplu, in anii ’50, intr-o clasa de a I-a formata
din 30 de elevi exista cel putin un baiat pe nume James

(nume aflat in top in 1950), in vreme ce estimarile arata ca, in
2013, va fi nevoie de 6 clase pentru a gasi un singur Jacob, chiar
daca acesta a fost cel mai popular nume de baiat in 2007, in
Statele Unite.

Partea pozitiva a individualismului, considera Jean Twenge, de
la San Diego State University, este faptul ca presupune mai putine
prejudecati si o toleranta crescuta fata de grupurile minoritare;
dar atentie, avertizeaza ea, daca acelasi individualism
este dus prea departe, se transforma in narcisism.

Twenge, care este si autoarea lucrarilor „The Narcissism
Epidemic: Living in the Age of Entitlement” (2009) si „Generation
Me: Why Today’s Young Americans Are More Confident, Assertive,
Entitled – and More Miserable Than Ever Before” ( 2007), isi
bazeaza consideratiile pe rezultatele unei analize asupra a 325
mil. de nume de copii inregistrate de Social Security
Administration din 1880 pana in 2007. Potrivit acestora,
parintii au fost tot mai putin inclinati sa aleaga nume
obisnuite pentru odraslele lor pe masura trecerii
timpului
. De exemplu, intre 1880 si 1919, mai putini
parinti au dat copiilor nume traditionale, desi din 1920 pana in
1940, John si Mary au fost folosite mai des ca inainte. Apoi, cand
asa-numitii „baby boomers” au intrat in scena, o data cu ei au
aparut si numele neobisnuite.

Dar daca toti copiii care se pricopsesc cu nume iesite
din comun dezvolta automat si personalitati pe masura, nu se
stie
. „Ramane de vazut daca a avea un nume unic duce
neaparat la narcisism pe parcursul vietii. Daca acest nume unic
este parte a unei intregi filosofii parentale potrivit careia
copilul este special si trebuie sa iasa in evidenta, iar
conformismul este privit ca un lucru rau, atunci acest lucru ar
putea duce la astfel de trasaturi de personalitate”.

Importanta unui nume popular

Intr-un studiu din 2009, publicat in numarul din martie 2010 al
„Social Science Quarterly”, David Kalist si Daniel Lee, economisti
la Shippensburg University din Pennsylvania, sustin ca
adolescentii (baieti) cu nume „nepopulare” sunt si cei mai
predispusi sa aibe pe parcursul vietii probleme cu
justitia
. Cercetatorii afirma nici mai mult nici mai
putin decat ca Ernest-ii, Preston-ii si Tyrell-ii din America au in
mod semnificativ mai multe „sanse” sa ajunga dupa gratii decat mai
norocosii Michael si David.

De ce? Explicatia pe scurt ar fi aceea ca numele de
botez joaca un rol determinant in modelarea felului in care ne
raportam la noi insine si – mult mai important -, a felului in care
suntem perceputi de ceilalti.
O bogata literatura
academica sta marturie.

  • In urma unui studiu din 1993, s-a
    descoperit ca majoritatea oamenilor ii percepe pe cei cu nume
    ortografiate neconventional ca fiind mult mai putin morali decat
    ceilalti, si cu sanse mici de a avea succes in viata;

  • Potrivit unei lucrari din 1998 a
    psihologilor de la Universitatea Michigan, „a purta un nume
    neobisnuit le provoaca celor din jur reactii nefavorabile, care in
    timp duc la evaluari nefavorabile ale propriei
    persoane”;

  • O cercetare din 2001 a evidentiat
    o tendinta a oamenilor de a le evalua baietilor gradul de
    corectitudine si chiar masculinitatea in raport cu numele
    purtat;

  • Tot un economist, David Figlio de
    la Universitatea Florida, sustine intr-un studiu din 2007 ca
    baietii care poarta nume de fata sunt predispusi la a fi suspendati
    din scoala;

  • In noul lor studiu, Kalist si Lee
    citeaza cercetari anterioare conform carora numele de Allison este
    foarte frecvent dat de mame care au terminat cel putin
    liceul.

  • In medie, se pare, parintii mai
    putin „scoliti” ar fi si cei mai inclinati sa-si boteze copiii cu
    nume „nepopulare”.

Ecuatia popularitatii

Dar cum definesti conceptul de „nepopular”? In cadrul studiului
lor, Kalist si Lee au centralizat toate cele 15,012 de nume date
baietilor nascuti intr-un stat american intre 1987 si 1991. Ei au
dezvoltat apoi o ecuatie care a acordat celui mai popular nume al
perioadei, si anume Michael, un punctaj de 100. Numele de David a
primit 50 de puncte, in vreme ce Ernest, Preston, Tyrell, Kareem,
Malcolm si Alec au primit fiecare cate un singur punct. Spre
ghinionul lor intrucat conform teoriei lui Kalist si Lee, baietii
cu punctajul cel mai scazut sunt si cei „predestinati” sa comita
infractiuni.

Desigur, nu este numele cel care comite delictul, si nici felul in
care oamenii reactioneaza la un nume nu este singurul factor
implicat; mai degraba, au precizat cercetatorii, s-a observat ca
baietii cu nume nepopulare sunt cel mai adesea crescuti in
familii mono-parentale si cu un nivel economic scazut.
Tot
acestia par sa intampine si cele mai multe dificultati in a-si gasi
o slujba (evident, din cauza acestui „stigmat” al numelui, cum
altfel?!) si in ultima instanta, este cunoscut faptul ca somerii
comit mai multe delicte decat cei cu un loc de munca stabil.

Potrivit datelor statistice, in Romania cele mai frecvente
prenume date copiilor sunt inca Maria si Gheorghe, urmate de Elena,
Ioan, Vasile, Constantin, Ana.

CITESTE SI:

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase