Submarine-rechin

La temperaturi ridicate, tija se contracta. Alternand rapid cele doua faze cu ajutorul curentului electric si al unui circuit de racire, resorturile se contracta si se dilata la fel ca muschii artificiali, iar corpul pestelui se poate curba fie spre dreapta, fie spre stanga. Aliajul nichel-titan nu a fost ales la intamplare. Frecventa sa maxima de contractii-dilatari este de 20 Hz. „Reusim sa exploatam aproximativ 20% dintre aceste frecvente“, explica Othon Rediniotis, „adica pe cele cu marimi situate intre 1 si 5 Hz. Exact ce ne trebuie.“

O alta noutate este echiparea pestelui-robot cu retele de neuroni care sa calculeze rapid cele mai potrivite combinatii intre senzori si mecanismele care actioneaza ansamblul, pentru a obtine miscarea optima. Primele teste in bazin au fost concludente, iar Oficiul pentru Cercetari Navale spera sa realizeze un model operational pana in 2005. Deocamdata, in ciuda tuturor eforturilor, natura ramane imbatabila, creatorii pestilor-roboti fiind nevoiti sa admita: „Nu vom reusi sa descoperim in cativa ani de studii ceea ce ea a perfectionat in milioane de ani.”

• Sateliții lui Elon Musk ar putea distruge câmpul magnetic al Pământului
• Ce culoare aveau cele mai vechi molecule colorate de pe Pământ?

Cand avionul va misca din aripi Zborul pasarilor i-a determinat pe specialistii in aeronautica din cadrul NASA sa se lanseze in realizarea unuia dintre cele mai futuriste proiecte ale faimoasei agentii americane: un avion capabil sa-si modifice singur forma aripilor, in functie de parametrii si de conditiile de zbor. Cercetatorii recunosc insa ca, deocamdata, un asemenea aparat ramane la stadiul de concept, probabilitatea ca ideea sa se materializeze profilandu-se abia peste 50 de ani.

Daca astazi aripile avioanelor subsonice sunt optimizate pentru o altitudine, o viteza si o incarcatura prestabilite, ambitia programului Morphing Objectiv este de a realiza un aparat capabil sa-si modifice automat forma si miscarea aripilor in functie de conditiile de mediu, exact ca o pasare. Materialele din care sunt construite astazi aripile avioanelor sunt prea rigide, considera cercetatorii de la agentia americana.

De aceea, ei se straduiesc sa conceapa o aripa inteligenta, integrandu-i acesteia un veritabil sistem nervos central, senzori care sa actioneze la fel ca ramificatiile nervoase dintr-o aripa de pasare, masurand presiunea de pe suprafata ei. Acestia vor incorda sau relaxa curbura aripilor, modificandu-le in acest fel forma. Un prim prototip a fost testat de curand in conditii naturale. Pe suprafata aripii, senzorii transforma energia mecanica a fortelor ce actioneaza asupra ansamblului in energie electrica, utilizata pentru a pune in miscare niste brate articulate, care au rolul de a curba aripa.

Testele demonstreaza ca aceasta se poate indoi cu pana la 20 de grade. NASA continua cercetarile pentru a identifica structuri inedite, luandu-si ca model aripile pasarilor de mare. EADS Airbus incearca si ea sa imite natura, prin crearea unui prototip de aripa in care nervurile rigide sa fie inlocuite cu structuri articulate, acoperite de o piele metalica flexibila.

Foto: Nulli Secundus, Mediafax