Home » Travelling » Noua geografie a arhipelagului urban Orasele marine

Noua geografie a arhipelagului urban Orasele marine

Noua geografie a arhipelagului urban Orasele marine
Publicat: 19.06.2007
Populatia planetei sporeste neintrerupt, iar in aceste conditii problema apei, a hranei si a locuintelor tinde sa genereze o criza globala cu repercusiuni greu de anticipat. In diverse medii academice, la conferinte si la seminarii, urbanistii propun ca solutii popularea deserturilor si construirea unor orase pe mare. Despre acestea din urma ne vorbeste Dan Manusaride.

FACTS


Aeroportul international Kansai

In iunie 1988, s-a terminat indiguirea insulei, iar anul urmator au fost demarate lucrarile de constructie a terminalului. In 1991, podul de acces, parcajele, hangarele si terminalul feroviar erau gata, iar pe 4 septembrie 1994 ansamblul a devenit operational. Aeroportul International Kansai este un oras plutitor: proiectul are la baza o diafragma subacvatica fixata in stratul de zgura vulcanica solidificata din care este alcatuit solul marin. Dupa realizarea acestui baraj artificial, apele au fost evacuate cu ajutorul unor pompe speciale de mare capacitate, iar interiorul uriasei „cazi“ a fost umplut cu nisip si pamant.

Masuratorile realizate in anul 2000 au aratat ca, urmare a tasarii naturale datorate greutatii constructiei, intregul ansamblu se scufunda cu aproximativ 4 centimetri anual. Pentru a contracara acest fenomen, specialistii japonezi au imaginat un sistem hidraulic care ridica structura cu exact atatia centimetri cu cati se scufunda ea anual. In plus, con­structia este protejata si in cazul unui cutremur de mare amplitudine sau al mareelor uriase care lovesc coastele arhipelagului nipon cam o data la 50 de ani.

» Arhitecti: Renzo Piano Ove Arup & Partners.
» S-au castigat 542 de hectare din mare, prin comasarea a 270 de milioane de metri cubi de pamant, roci si nisip.
» Se intregistreaza 160.000 de aterizari si decolari anual. » Constructia aeroportului a generat 190.000 de noi slujbe.
» Legatura cu tarmul se face prin intermediul Sky Gate, un pod de 3,75 km lungime.
» Pasagerii au la dispozitie 33 de porti de imbarcare.
» Se opereaza pe o singura pista, de 3,5 km lungime si 60 de metri latime.

Dubai Waterfront
Cel mai grandios proiect urbanistic din Orientul Mijlociu, Dubai Waterfront, va ingloba si zona Madinat Al Arab, unde se afla celebrul Burj Al Arab, singurul hotel de 7 stele din lume. Proiectul include construirea unui mare numar de autostrazi, crearea unor recifuri artificiale, a mai multor Dubailand-uri (echivalente arabe ale Disneyland-urilor), a unui complex de partii de schi acoperite si a nu mai putin de 300 de miniinsule artificiale. In anul 2015, cand se estimeaza ca Dubai Waterfront va fi gata, oficialitatile mizeaza pe prezenta in zona a 40 de milioane de turisti anual.

» 600 km de sosele.
» 370 km de canale interioare, acoperind de noua ori lungimea totala a canalelor care strabat Venetia sau de cinci ori lungimea totala a canalelor de la Amsterdam.
» 5 kmp de recifuri artificiale, echivalentul suprafetei a 1.000 de terenuri de fotbal.
» Volumul excavatiilor va fi echivalent celui presupus de construirea a 300 de piramide egiptene si va fi de cincisprezece ori mai mare decat volumul excavatiilor executate pentru realizarea Canalului de Suez.

Orasele pe valuri nu sunt o idee noua. Predecesoarele lor, satele lacustre, sunt cunoscute inca din neolitic. Cele mai bine conservate vestigii ale unui asemenea sat preistoric se gasesc in nordul Scotiei, dar asezari de acest fel sunt inca functionale in Asia, majoritatea fiind situate pe teritoriul Cambodgiei.

Ideea a revenit in actualitate atat datorita unui fenomen demografic – suprapopularea globala, cat si datorita unui fenomen social – suprapopularea selectiva: de mai bine de o jumatate de secol, oamenii au inceput sa migreze mai ales spre zonele/orasele de coasta, care ofera oportunitati sporite de castig. In plus, in aceste zone, energia este mai ieftina: in ultimul deceniu, atat vantul, cat si miscarea valurilor au inceput sa fie puse in valoare din ce in ce mai mult. De asemenea, descoperirea unor noi materiale (polimerii, elastomerii, fibrele sau noile tipuri de betoane care nu necesita armare) a fost parca anume facuta pentru a ajuta la cucerirea mediului marin.

Aceste oportunitati stau la baza unor proiecte extrem de indraznete. Dupa modelul aeroportului japonez Kansai, Coreea de Sud a implementat in largul coastelor capitalei sale, Seul, un proiect similar, in valoare de 7 miliarde de dolari. Un alt proiect asiatic vizeaza construirea unei extensii in mare a orasului nipon Kobe, pe care se estimeaza ca vor locui aproximativ 10.000 de persoane. Argumentul economic Pretul construirii unei locuinte (50 de metri patrati) intr-un oras marin este estimat la circa 200.000 de dolari, adica aproape dublul celui pe care il presupune o constructie terestra similara in marile orase ale lumii.

Suma poate fi considerata mare, dar specialistii prevad ca, prin realizarea unor module total echipate, care sa fie doar asamblate ca intr-un fagure, costul va scadea simtitor. Mai ramane de discutat problema cadrului juridic. De exemplu, in Statele Unite ale Americii, ca si in alte tari dezvoltate, legislatia este extrem de restrictiva in privinta constructiilor litorale. Se pune problema dezechilibrelor de mediu, a poluarii, a dificultatilor de navigatie maritima si, nu in ultimul rand, a precautiilor de ordin militar, mai ales in asa-numita zona de protec­tie, care poate atinge si 12 mile marine (aproximativ 22 de kilometri).

In Dreptul International, principalul text care reglementeaza functionarea zonei de protectie este Legea Marii, adoptata de ONU in 1982, dar neratificata de toate statele membre. Aceasta lege nu vorbeste insa de orasele marine, ci se refera doar la exploatarea petrolului, la traseele oleoductelor, la liniile electrice si la cablurile telefonice. Pasi mici, pasi mari In timp ce unii inca discuta pe tema Legii Marii, altii actioneaza. La Monaco, s-a construit deja un stadion – Louis al II-lea –, dar si o sala de sport si un mic cartier, intinse pe o suprafata de 23 de hectare castigata din mare. In Israel, in aceasta vara va incepe construirea unei insule artificiale lunga de un kilometru, pe care vor putea locui pana la 20.000 de persoane.

Primul pas cu adevarat mare l-au facut insa Emiratele Arabe Unite. La sfarsitul lunii ianuarie, seicul Mohammed Bin Rashid Al Maktoum, printul mostenitor al Dubaiului si al Emiratelor Arabe Unite, a anuntat demararea lucrarilor la un proiect grandios, intitulat Dubai Waterfront. Acesta prevede construirea unui sistem circular de mici insule, cu o suprafata de 81 de milioane de metri patrati, la 35 de kilometri sud-est de Dubai.

Foto: Guliver


Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase